Din cuprinsul articolului
Dacă sunteți în căutarea unui supererou medical, ar putea fi greu să găsiți ceva mai puțin convingător decât un leneș, însă în blana acestor animale notorii și leneșe se află bacterii care produc antibiotice care ar putea să ne salveze pe toți. Antibioticele au jucat un rol major în dublarea speranței de viață a oamenilor în ultimul secol sau cam așa ceva.
Cu toate acestea, cercetătorii medicali și experții în sănătate publică lansează avertismente tot mai disperate cu privire la creșterea rezistenței la antibiotice. În prezent, mai mult de un milion de oameni mor anual din această cauză. Dacă nu găsim rapid înlocuitori, chiar și o intervenție chirurgicală minoră ar putea deveni echivalentul jocului la ruleta rusească.
Sunt și leneșii buni la ceva
Milioane de specii au evoluat propriile soluții la bacteriile patogene; provocarea este de a le identifica, adapta și dezvolta. Prospectorii care încearcă să îndeplinească primul dintre acești pași s-au obișnuit să caute în pădurile tropicale și în sângele dragonilor. Acum, o lucrare apărută în Environmental Microbiology argumentează în favoarea unui ecosistem specific din pădurile tropicale blana de leneș.
Leneșii au o dietă atât de săracă în energie încât chiar și curățarea blănii lor, așa cum fac alte mamifere, reprezintă un efort prea mare. Algele care cresc în blană pot acționa, de asemenea, ca un camuflaj împotriva prădătorilor de care leneșii cu siguranță nu pot fugi. „Dacă te uiți la blana leneșului, vezi mișcare: vezi molii, vezi diferite tipuri de insecte”, a declarat pentru AFP doctorul Max Chavarria de la Universitatea din Costa Rica. „Evident, atunci când există coexistența mai multor tipuri de organisme, trebuie să existe și sisteme care să le controleze”.
Judy Avey-Arroyo conduce un sanctuar pentru leneșii răniți în urma întâlnirilor cu oamenii, animalele sau tehnologia și a observat ceva extraordinar. „Nu am primit niciodată un leneș care să fi fost bolnav”, a declarat ea pentru AFP. „Am primit leneși care au fost arși de liniile electrice și întregul lor braț este pur și simplu distrus… și nu există nicio infecție”. Indiferent de metoda pe care o folosesc locuitorii din blana leneșului pentru a face față superbacteriilor, se pare că se poate transfera la mamiferele mari și, prin urmare, poate și la noi.
De ce este blana leneșului atât de importantă
Trăind în țara cu poate cel mai bun record din lume în ceea ce privește protejarea și restaurarea pădurilor tropicale, Chavarria și coautorii au o mulțime de oportunități de a studia simbolul lor național.
Ei au luat mostre de blană de la 28 de leneși cu două și trei degete aduși la sanctuarul Avey cu răni. Șase genuri de bacterii erau comune în probe, iar echipa a identificat nouă tulpini de Brevibacterium și Rothia care produc molecule care luptă împotriva bolilor.
Autorii notează că, în timp ce microbiomul de pe pielea și părul uman a fost studiat pe larg, se cunosc puține lucruri despre formele de viață care trăiesc pe alte mamifere, chiar și pe cele mai familiare pentru noi decât leneșii. Cele care au fost studiate au microbiome mai degrabă asemănătoare solului decât pielii umane.
Este o cale lungă de la identificarea a ceea ce funcționează în blana de leneș până la dovedirea succesului la om. Substanțele pe care echipa le-a identificat trebuie să fie testate pe scară largă, atât în ceea ce privește eficiența, cât și efectele secundare. Este mai probabil ca acestea să inspire fabricarea unor molecule structurate în mod similar, mai potrivite, decât să fie utilizate în forma lor brută.
Acest proces durează atât de mult încât chiar și un leneș ar putea fi frustrat și necesită sume imense de bani. Mulți candidați promițători descoperiți în alte medii înfloritoare de viață stau netestați în arhivele laboratoarelor în așteptarea unei companii sau a unui filantrop cu buzunare adânci pentru a duce munca mai departe. Informații culese de pe portatlul iflscience.com.
