Din cuprinsul articolului
Albinele fac parte din biodiversitatea de care depindem cu toții pentru a supraviețui. Ele furnizează hrană de înaltă calitate, miere, lăptișor de matcă și polen și alte produse, cum ar fi ceara de albine, propolisul și veninul de albine.
După cum se menționează în raportul de referință din 2019 al Platformei interguvernamentale politico-științifice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES), „pasajele sacre despre albine din toate religiile majore ale lumii evidențiază importanța lor pentru societățile umane de-a lungul mileniilor.”
Albinele produc anual peste 1,6 milioane de tone de miere
Apicultura reprezintă, de asemenea, o sursă importantă de venit pentru multe mijloace de trai din mediul rural. Potrivit IPBES, albina occidentală este cel mai răspândit polenizator gestionat la nivel mondial, iar peste 80 de milioane de stupi produc anual aproximativ 1,6 milioane de tone de miere.
Iar polenizatorii contribuie în mod direct la securitatea alimentară. Potrivit experților în albine de la Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), o treime din producția mondială de alimente depinde de albine.
Atunci când animalele și insectele culeg polenul din flori și îl răspândesc, ele permit plantelor, inclusiv multor culturi alimentare, să se reproducă. Păsările, rozătoarele, maimuțele și chiar oamenii polenizează, dar cei mai comuni polenizatori sunt insectele, iar printre ele, albinele.
Albinele sunt în pericol din cauza pesticidelor și a poluării aerului
Dar, din păcate, albinele și alți polenizatori, cum ar fi fluturii, liliecii și colibri, sunt din ce în ce mai amenințați de activitățile umane. Populațiile de albine au scăzut la nivel global în ultimele decenii din cauza pierderii habitatului, a practicilor agricole intensive, a schimbărilor în tiparele meteorologice și a utilizării excesive de produse agrochimice, cum ar fi pesticidele.
Acest lucru reprezintă, la rândul său, o amenințare pentru o varietate de plante esențiale pentru bunăstarea și mijloacele de trai ale oamenilor. De asemenea, se crede că poluarea aerului afectează albinele. Cercetările preliminare arată că poluanții atmosferici interacționează cu moleculele olfactive eliberate de plante de care albinele au nevoie pentru a localiza hrana.
Semnalele amestecate interferează cu capacitatea albinelor de a se hrăni eficient, ceea ce le face mai lente și mai puțin eficiente în polenizare. Deși marea majoritate a speciilor de polenizatori sunt sălbatice, inclusiv peste 20.000 de specii de albine, reproducerea în masă și transportul pe scară largă a polenizatorilor poate prezenta riscuri pentru transmiterea agenților patogeni și a paraziților. Potrivit raportului IPBES, o mai bună reglementare a comerțului cu aceștia poate reduce riscul de daune neintenționate.
20 mai, ziua internațională a albinelor
„Creșterea diversității culturilor și a diversității regionale a fermelor, precum și conservarea, gestionarea sau restaurarea habitatelor, reprezintă o modalitate de combatere a schimbărilor climatice și de promovare a biodiversității”, spune Marieta Sakalian, specialist în biodiversitate în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). „Guvernele trebuie să preia inițiativa”.
Tocmai pentru a încuraja guvernele, organizațiile, societatea civilă și cetățenii interesați să protejeze polenizatorii și habitatele lor, ONU a declarat 20 mai Ziua mondială a albinelor.
Ziua mondială a albinelor sensibilizează populația cu privire la rolul esențial pe care albinele și alți polenizatori îl joacă în menținerea sănătății oamenilor și a planetei. Data coincide cu ziua de naștere a lui Anton Janša, care, în secolul al XVIII-lea, a fost un pionier al tehnicilor moderne de apicultură în Slovenia, țara sa natală, și care a lăudat albinele pentru capacitatea lor de a munci atât de mult și de a avea nevoie de atât de puțină atenție
