La unele specii de pasari, forma ascutita a aripilor, mai aerodinamice si cel mai bine adaptate pentru calatoriile foarte lungi, a evoluat in numai o jumatate de secol spre o forma mai rotunjita, potrivita pentru zborurile pe distante scurte, au constatat cercetatori de la Universitatea din Gdansk, care au pus acest fenomen pe seama incalzirii globale.De 55 de ani, specialistii polonezi captureaza pasari in acelasi loc si le studiaza cu aceleasi metode, fara intrerupere, creand cea mai mare si cea mai cuprinzatoare baza de date aflata in curs de elaborare din lume.”S-ar putea pune intrebarea de ce studiem de 55 de ani aceleasi pasari. Dar, chiar si intr-o astfel de perioada scurta de timp, aceste pasari au evoluat: forma aripilor s-a schimbat, deoarece pasarile se adapteaza la noile conditii climatice impuse acestora de incalzirea globala, de urbanizare, de defrisari”, a explicat Jaroslaw Nowakowski, ornitolog polonez de la Universitatea din Gdansk, doctor in biologie si liderul acestui proiect, potrivit Agerpres. „Evolutia este in fata ochilor nostri. Aceasta nu este o istorie a dinozaurilor”, a declarat el, pentru AFP.Este nevoie de maini de dantelareasa pentru a scoate dintr-o plasa suspendata intre arborii unei paduri de pini cea mai mica pasare din Europa care vine zburand impreuna cu mii de alte pasari migratoare pe o peninsula din Marea Baltica. Cu degetele sale groase si alura de colos, Jaroslaw Nowakowski nu are aerul ca ar putea-o face, dar elibereaza cu gesturi sigure si delicate aripile fragile ale unui „ausel cu capul galben” (Regulus regulus) care cantareste 4,5 grame. El il aseaza intr-un mic sac de bumbac si il duce pana la un laborator amenajat in apropiere, sub un cort, relateaza agentia franceza de presa.Cercetatorul studiaza pasarea, o cantareste si ii masoara diferite pene ale aripilor, precum si picioarele si coada. Apoi, cercetatorul ii pune un inel cu un numar, dupa care o elibereaza pentru a-si continua migratia spre sudul sau vestul Europei.Cifrele din baza de date sprijina ideea evolutiei acestor pasari, Nowakowski constatand ca la unele specii forma ascutita a aripilor, mai aerodinamice si cel mai potrivit adaptate pentru calatoriile foarte lungi, a evoluat spre o forma mai rotunjita, buna pentru zborurile pe distante scurte. Și toate acestea pentru ca incalzirea globala a fost atat de brusca in ultimii ani.Acesta este cazul in special in ceea ce priveste „pitigoiul mare” (Parus major), ale carui aripi sunt rotunjite, noteaza AFP.Daca vreodata se va raci brusc clima, aceste pasari nu vor putea fi capabile sa migreze spre zone mai calde. In acelasi timp, daca incalzirea globala continua si suprafata Saharei se va extinde, unele specii de pasari nu vor mai fi capabile sa zboare peste acest desert.”Prin intermediul studiilor noastre, am pus dovezile pe masa si putem alerta opinia publica. Dar fara mare efect, in general …”, a deplans ornitologul situatia.Lunga de 96 de kilometri si cu o latime de doi kilometri, peninsula Vistula, dintre Marea Baltica si un golf, este impreuna cu Gibraltarul si Stramtoarea Bosfor, unul dintre locurile cele mai renumite in ceea ce priveste pasarile migratoare.”Unicitatea noastra consta in faptul ca aici se intersecteaza trei rute migratoare”, a spus Nowakowski.Ornitologii polonezi marcheaza in trei centre de studiu de la Marea Baltica circa 50.000 de pasari pe an, cea mai mare parte de mici dimensiuni, cum sunt vrabiile.Cand ele zboara spre sud, un alt pericol le pandeste: vanatoarea si braconajul de pe coastele mediteraneene. In Franta, Grecia, Malta sau Sicilia carnea de becatina, de pilda, este considerata o delicatesa, desi muschii sai au foarte putina carne.Uneori, inelele de marcare puse se intorc inapoi la baza de cercetare, fiind regula ca ele sa fie returnate in tara de origine atunci cand sunt gasite. „Mai mult de un francez isi sparge probabil dintii atunci cand mananca pateu facut din pasarile noastre”, a explicat cercetatorul cu mentiunea ca in cutia prin care este returnat inelul sunt scrise locul unde fost gasit si, uneori, mentiunea „pateu” „, a explicat Nowakowski, citat de AFP.In padure, lucrul nu se opreste niciodata. Ornitologii, ajutati de o duzina de voluntari, controleaza 50 de plase la fiecare ora, inclusiv noaptea, deoarece in cazul in care o pasare este captiva nu va supravietui pana in zori.La anumite ore ale noptii, voluntari – functionari bancari, pensionari, ingineri … – cu lampi de alpinisti cutreiera ca fantomele in cautare de pasari.”Sunt zile cand abia capturam treizeci de pasari, iar in altele prindem 1.000 sau 2.000 de pasari in plasele noastre. Fara voluntari, nu am fi ajuns niciodata sa facem aceste studii”, a mai spus Nowakowski, citat de AFP.
