Printre felinele fascinante care se incapataneaza sa supravietuiasca in ciuda tuturor vicisitudinilor la care le-a supus omul, una singura se distinge prin misterul care-i inconjoara existenta.„Felis concolor” sau pisica cu o singura culoare (Puma concolor, Panthera concolor sau leul de munte) – este, potrivit descopera.ro, denumirea in latina pe care zoologii i-au dat-o pumei, iar ea explica foarte bine adevarata natura a acestei pisici mari.Povestea sa este aceea a unui pradator redutabil care isi stapaneste regatul fara a se face cunoscut in ochii oamenilor. Practic, nu este un alt carnivor care sa-si ascunda viata si obiceiurile atat de bine. Poate doar leopardul… tot o felina, dar cu pete!Puma este o felina …cu adevarat „made in America”. Arealul sau se intinde pe o suprafata enorma. Din padurile inghetate ale Yukon-ului din Canada pana in sudul Argentinei si al Chile-ului, peste paduri de conifere, Muntii Stancosi, preerii, periferii ale marilor metropole americane, deserturi aride mexicane, padure ecuatoriala amazoniana, platouri inalte din Patagonia. Peste toate aceste tinuturi pumele stapanesc, vaneaza si isi cresc puii departe si totusi aproape de oameni!
Tacuta, nestiuta, nevazuta, de neoprit…Masculul este mai mare si mai solid decat femela, unele exemplare bine dezvoltate fiind chiar cu pana la 40% mai mari decat femelele. Alaturi de lei si de lincsii caracal, pumele sunt singurele feline care au o blana intr-un singur ton de culoare, roscat-galbui in diverse nuante. In zonele tropicale, nuanta blanii de puma este usor roscata, pe cand in padurile nord-americane, blana tinde mai mult spre gri-cenusiu.Un carnivor adaptat perfect pentru actul saltului dupa pradaPumele au picioarele posterioare proportional mai mari si mai lungi decat oricare alta specie de feline. Datorita acestei adaptari reusesc sa sara pe distante incredibile, atat in lungime, cat si in inaltime. Labele sunt late si sunt echipate cu gheare retractile extrem de ascutite cu ajutorul carora puma isi prinde si imobilizeaza prada inainte de a aplica fatala muscatura la gat.Dintre felinele Lumii Noi, puma este a doua ca marime dupa jaguar. De fapt, puternicul jaguar este singurul felid in fata caruia puma se va da intotdeauna la o parte. In America de Sud, acolo unde teritoriile acestor vanatori temuti se suprapun, puma va evita intodeauna mlastinile, padurile si deserturile – pentru ca, acolo stapaneste jaguarul. Pe continentul nord-american insa, puma s-a adaptat de minune pentru a face fata altor concurenti la fel de respectabili, cum ar fi ursul grizzly, ursul negru american sau haitele de lupi.Aici, puma este cea mai mare felina, care nu se lasa mai prejos atunci cand este pusa in situatia de a-si proteja puii sau prada in fata unui urs sau a unei haite de lupi.
Viata unei fantome timidePumele sunt active atat pe timp de zi, cat si noaptea, scriu cei de la descopera.ro. Totusi, exemplarele care isi desfasoara activitatea preponderent in zone locuite de oameni, tind sa iasa la vanatoare doar noaptea.Corpul unei pume este construit pentru a se catara in copaci, pentru a strabate munti si a sari peste parauri sau a zvacni intr-un salt fulgerator pentru a vana animalul indejuns de neatent care trece prin fata sa.Vanator oportunist, puma captureaza cu succes orice animal, de la soarece de padure pana la cerbi adulti. Lista prazilor sale se completeaza cu veverite, iepuri, castori, armadili, porci salbaticiti, curcani salbatici, prepelite, potarnichi, ierunci americane, insecte, porci spinosi, lacuste, lilieci, broaste, marmote si chiar ratoni. Dintre toate aceste specii, pumele au dezvoltat o preferinta pentru cervide si iepuri, care compun, de obicei, majoritatea prazilor unei pume. Stilul de vanatoare al pumei se reduce doar la panda si urmarirea prazii, dupa care urmeaza o serie de salturi, in urma carora prada este capturata. Daca salturile sunt ratate si prada a scapat, puma nu va porni niciodata in urmarirea prazii! Aceste carnivore s-au specializat la maximum in furisat si spionarea prazii.Animale extrem de teritoriale, pumele lupta intre ele pentru a-si stabili suprematia intr-un teritoriu care-i ofera acesteia adapost, prada disponibila si loc pentru a-si creste puii. Luptele intre masculi pentru castigarea unui teritoriu sunt deosebit de sangeroase, de multe ori unul dintre combatanti fiind ucis in lupta. Primavara devreme, in zonele nordice, femelele intra in calduri pentru o perioada de 8 zile. Masculii se lupta deseori intre ei pentru a avea acces la o femela. Castigatorul ramane in preajma acesteia circa doua saptamani pentru a urma ritualul de imperechere necesar propasirii speciei. Dupa 90-95 zile de gestatie, femela cauta o scorbura sau o pestera ferita de accesul altor animale carnivore. Odata insusit noul adapost, femela da nastere la 2-6 pui care cantaresc circa 225-500 grame. Spre deosebire de parintii lor, pisoii de puma au ochii albastri, iar blana lor este patata cu negru pentru a-i ajuta sa fie camuflati in vegetatie. La varsta de 6 saptamani, micutii vanatori incep deja sa consume carne, pentru ca la doi ani sa fie complet independenti si sa vaneze pe cont propriu.Agresivitate influentata de bogatia praziiUn studiu amplu, desfasurat in 1992 in mai multe zone unde traiau pume, din Statele Unite, a venit cu o concluzie neasteptata: agresivitatea pumelor este determinata intotdeauna de zona in care traiesc si de numarul prazilor. Spre exemplu, pumele care traiau in habitatul paduros din statul Idaho erau mult mai tolerante unele cu altele. In acesta regiune nu s-au inregistrat lupte intre masculi si femele sau situatii in care masculii cautau sa vaneze puii altora pentru a reduce astfel concurenta pentru prada. In desertul din New Mexico si Arizona, masculii observati ucideau cu regularitate femelele in afara perioadei de imperechere si cautau cu preponderenta sa ucida puii. Diferenta a fost facuta de numarul de prazi. In desert, hrana este limitata, aici selectia naturala va favoriza intotdeauna exemplarele cele mai agresive, pe cand in Idaho prazile erau abundente si agresivitatea exagerata nu mai era necesara.Mai multe detalii despre aceasta superba felina gasiti AICI! Sursa text – descopera.ro/autor nicu parlog
