Ce animale au dezvoltat REZISTENȚĂ TRANSMISIBILĂ la CANCER! Genomul marsupialelor „prezintă dovezi ale unui răspuns rapid de selecție evolutivă impusă de bolile tumorale faciale la diavolul tasmanian.
De aproximativ două decenii, cancerul contagios a dus și duce la diminuarea diavolilor tasmanieni (Sarcophilus harrisii). Celulele canceroase, care se răspândesc prin mușcături, determină apariția unor tumori mortale pe fețele și gurile acestor marsupiale agresive. Pentru că boala tumorii faciale (DFTD) a fost observată în populații aproape toate cunoscute și fiind aproape 100 la sută fatală, modelele epidemiologice au sugerat că populațiile infectate sunt pe cale de dispariție.„Dar animalele au supraviețuit”, a declarat Andrew Storfer de la Universitatea de Stat din Washington. Cercetătorii au încercat o explicație cu privire la motivul perpetuării speciei. Într-un studiu publicat pe 30 august, 2016, în Nature Communications, Storfer și o echipă internațională de cercetători au raportat dovezi genomice care sugerează ca diavoliui tasmanieni au dezvoltat rezistență la DFTD.„Este o constatare importantă”, a declarat Beata Ujvari de la Universitatea Deakin din Geelong, Australia, care nu a participat la lucrări. „Am suspectat că diavolii tasmanieni vor evolua prin dezvoltarea rezistenței la boală”, a mai adăugat ea. „A fost foarte interesant să remarcăm că această bănuială sau ipoteză a fost, de fapt, corectă.”Storfer împreună cu colegii săi au scanat genomii aparținând unui număr de 294 diavoli tasmanieni din trei locații de pe întreaga insulă australiană, examinând probe de țesut colectate atât înainte, cât și după apariția DFTD în fiecare zonă. Aceștia au identificat două regiuni genomice care au arătat dovezi pozitive de selecție bazată pe schimburi în frecvențele alelelor înainte și după sosirea lui DFTD și au observat modificări paralele în aceleași locații cromozomiale la animale de la toate cele trei populații.Cercetătorii au dovedit că, dintre cele șapte gene aparținând animalelor din regiunile identificate, doar cinci sunt gene orthologous, care, la alte mamifere, sunt cunoscute pentru rolul pe care îl joacă în sistemul imunitar sau cancer.„Nu sunt surprins să văd evoluția rezistenței diavolului tasmanian la boli tumorale faciale”, a declarat Kathy Belov de la Universitatea din Sydney, Australia, care nu a participat la studiu. Ea a adăugat că genele specifice, identificate în acest studiu, nu sunt probabil singurele care conferă rezistență tumorii. „În sălbăticie, rezistența va evolua și cred că vom vedea o mulțime de gene diferite în evoluție.”În același studiu, cercetătorii au acoperit aproximativ o șesime din genomul diavolului tasmanian, iar Paul Hohenlohe a descris planurile de viitor pentru a utiliza secvențierea întreagă a genomului, „pentru a arunca o privire mult mai profundă la genele aparținând doar câtorva exemplare care prezintă un răspuns interesant la boală”, a declarat acesta pentru The Scientist.Hannah Siddle de la Universitatea din Southampton, Regatul Unit, dar care nu a fost implicată în cerccetare, a identificat un alt pas important următor. „Este important că există unele analize funcționale efectuate, în special pe gene pe care le-am identificat ca având un rol potențial în, probabil, răspunsul imun la tumoră sau în legătură cu cauzalitatea cancerului”, a spus ea, potrivit The Scientist.
