Ce s-a întâmplat cu vulturul care a dat numele unor munți din România. Zăganul cunoscut şi sub denumirea de vultur bărbos, o pasăre de pradă diurnă caracteristică zonelor muntoase, fiind prezent în mod obişnuit la altitudini cuprinse între 500-4000 m, dar întâlnit şi la 7500 m altitudine în Himalaya, a uimit cercetătorii.După ce lăcomia oamenilor l-au doborât definitiv, cea mai maiestuoasă specie de vultur, zăganul care a stăpânit timp de mii de ani înălţimile şi stâncăriile Carpaţilor, a început să brăzdeze, după 8 decenii de la decimare, cerul ţării noastre.Vultur bărbos este o pasăre imensă, ale cărei aripi, deschise, sunt lungi de 280 cm, şi are greutate cuprinsă între 5-9 kilograme.Românii l-au cunoscut sub denumirile de Zăgan, Rarău şi Ceahlău. Acestea sunt printre puţinele denumiri de păsări rămase nealterate din străvechea limbă a dacilor. Munţii Ceahlău şi Rarău şi-au luat numele de la „ceahlăii” şi „rarăii” înaripaţi care îşi creşteau puii intre stâncile lor, scrie evz.ro.Zăganii cuibăreau din Munții Rodnei până în Bucegi, Ciucaș, Căpățânii, Făgăras, Parâng și Retezat. Traiau exclusiv în zona stâncăriilor alpine, necoborând nici iarna sub zona pădurilor de conifere. Ultimul zagan a fost împușcat în anul 1938 la Pasul Turnu Roșu, lângă versantul de vest al Munților Cozia.Femela este puţin mai mare decât masculul. Anvergura aripilor este cuprinsă între 235-275 cm. Este o pasăre maiestuoasă, cu un penaj ce îmbină portocaliul ruginiu cu negrul într-o combinaţie inegalabilă. Este unul dintre cei mai mari vulturi din lume.Ritualul nupţial este fascinant şi cuprinde, pe lângă perioadele când plutesc împreună la înălţimi ameţitoare, momente când se răsucesc şi cu ghearele ataşate unul de celălalt plonjează în abis, îmbrăţişaţi într-o spirală incredibilă ce se termină aproape la atingerea stâncilor.
