Frumoasa prezentatoare tv iși iubește cei doi câini la nebunie și nu se ferește să o arate! Oriunde merge, la filmări, în platourile emisiunilor sau chiar și la evenimente mondene, Adelina este mereu acompaniată de Nobby și de Papi. Interviu realizat de buna noastra prietena Nuami Dinescu, special pentru toti iubitorii de animalute!
Iubirea de animale se învață adesea, acasă, de la părinți. Tu cum ai învățat să le iubești? Adelina Pestrițu: Din copilărie am fost extrem de atentă și de iubitoare cu animăluțele din jurul meu, ba mai mult, în copilărie îi populam casa mamei cu toate animalele pe care le întâlneam pe stradă. Sunt singurele ființe care te iubesc sincer și îți sunt fidele. Când ai avut primul tău animal, de care sa fii tu cea responsabilă? Primul animal de care am fost cu adevărat responsabilă a fost Tasha, un Bichon care din păcate nu a trăit prea mult. La momentul respectiv am jurat că nu o să-mi mai iau alt cățel, pentru că suferința a fost enorma atunci când s-a dus. Nu am rezistat prea mult și am luat-o pe Nobby.
Știu că ai avut și mâțe. Pentru cine ai o slăbiciune, pentru câini sau pentru pisici? Am avut și câini și pisici, da, însă pot spune că pisicile nu mi-au intrat la suflet așa cum au făcut-o cățeii. Așadar, slăbiciuni am pentru câini, categoric! La un moment dat ai cumpărat o iguană pe care i-ai făcut-o cadou lui Liviu! Ai îndrăznit să pui mâna pe ea? Nu pot să mă gândesc că aș putea iubi și că aș putea trăi cu o iguană în casă. Mi se pare un animal rece, nu numai la propriu. M-aș speria îngrozitor de ea prin casă. Atunci când am făcut-o cadou soțului meu nici nu m-am atins de ea. Mi-a fost frică inclusiv atunci când am transportat-o cu mașina. Povestește-ne de Nobby, frumoasa care te însoțește peste tot și pe care ți-au ”furat-o” colegii de ziua ta! Nobby este viața și sufletul meu, dacă ar păți ceva nu cred că mi-aș mai reveni din șoc. Este adorabilă și pentru asta îți mulțumesc, buna mea prietenă, Nuami Dinescu. Îmi amintesc și acum. M-ai condus la petshop-ul unde Nobby era. Într-una din zilele de filmare pentru emisiunea la care participam împreuna cu tine, mi-ai povestit despre un cățeluș care se afla la Câmpina, într-un petshop mizer. Nobby era chinuită, neîngrijită și nimeni nu se încumeta să o cumpere. Mă aflam într-o perioada în care mă simțeam singură și părăsită de toată lumea, eram în perioada divorțului, iar Nobby a venit ca un pansament pentru rănile emoționale pe care le aveam. Am mers împreună cu tine, Nuami, să o iau de la Câmpina. Nu era într-o stare prea bună și de atunci – 3 ani – suntem de nedespărțit. Este răsfățată și alintată de toată lumea. O iau cu mine absolut peste tot: filmări, restaurant, shootinguri, sala, vacanțe, job-uri prin țară etc. Are inclusiv pașaport. Nu o consider un cațel, ci copilul meu. Mai ai o păpușă de cațel. Care e povestea lui? Pe Papi l-am primit cadou de ziua mea de la o bună prietenă care, desigur, știe cât de mult îmi plac și câtă grijă am de ei. Nu fac diferențe, îi răsfăț în mod egal. Însă mai am un Bichon Havanesse la Câmpulung Muscel, la mama mea, pe care l-am cumpărat de la o terasă. Îl cheama MonCher. Sunt ființele care îmi dau putere să merg mai departe indiferent de ce greutăți aș avea.
Ce zic colegii când te văd cu “copiii” după tine? Întrebarea ar trebui să fie alta: ce zic colegii tăi când te văd fără „copiii” tăi! Atunci când se întâmplă să merg singură undeva sunt certată pentru că nu i-am luat cu mine. Toată lumea s-a obișnuit mai întâi să-i vadă pe ei și apoi pe mine. S-au integrat bine în toate grupurile mele de prieteni și sunt iubiți de toți oamenii din jurul meu. Cum se vor înțelege păpușile tale cu Cane Corso al lui Liviu?Asta este ultima mea grijă pentru că dacă ei simt că stăpânii lor se iubesc, cu siguranță vor fi înțelegători și se vor forma o familie fericită.
