Din cuprinsul articolului
Ajutorul venit din partea inteligenței artificiale ar putea fi materializat prin crearea unei modalități de a decoda comunicarea animalelor, la acest lucru s-a gândit o companie cu sediul în California,care dorește să valorifice puterea tehnologiei de învățare automată pentru a descifra limbajul animalelor.
Un dresor de delfini le dă animalelor câteva indicații despre ce mișcări trebuie să execute în apă. Cei doi delfini dresați dispar sub apă, schimbă sunete, apoi ies la suprafață, se întorc pe spate și își ridică coada.
Astfel, ei au creat un nou truc și l-au executat în tandem, așa cum li s-a cerut.
„Asta nu confirmă că există limbaj”, spune Aza Raskin. „Dar, cu siguranță, este foarte logic că, dacă ar avea acces la o modalitate mai bogată și simbolică de a comunica, acest lucru le-ar ușura mult sarcina”.
Sistemul de inteligență artificială utilizează învățarea automată
Raskin este co-fondatorul și președintele Earth Species Project (ESP), un grup non-profit din California cu o ambiție îndrăzneață: decodificarea comunicării non-umane cu ajutorul unei forme de inteligență artificială (AI) numită învățare automată și punerea la dispoziția publicului a tuturor cunoștințelor obținute, pentru a aprofunda legătura noastră cu alte specii vii și a contribui la protejarea acestora.
Un album din 1970 cu cântece de balenă a determinat mișcarea care a dus la interzicerea vânătorii comerciale de balene. Ce ar putea genera un Google Translate pentru regnul animal?
Reid Hoffman de la LinkedIn este unul dintre donatorii importanți ai companiei
Organizația, fondată în 2017 cu ajutorul unor donatori importanți, precum cofondatorul LinkedIn Reid Hoffman, a publicat prima sa lucrare științifică în decembrie anul trecut.
Obiectivul este de a debloca comunicarea în timpul vieții noastre. „Scopul spre care lucrăm este: putem decoda comunicarea animală, putem descoperi limbajul non-uman”, afirmă Raskin.
„Pe parcurs și la fel de important este că dezvoltăm o tehnologie care să sprijine biologii și activitatea de conservare.”
Înțelegerea vocalizărilor animalelor a fost mult timp subiectul fascinației și studiului uman.
Diferite primate emit apeluri de alarmă care diferă în funcție de prădător, cum ar fi delfinii care se adresează unii altora cu fluierături caracteristice, iar unele păsări cântătoare pot lua elemente din apelurile lor și le pot rearanja pentru a comunica diferite mesaje.
Dar majoritatea experților nu se ridică la nivelul de a le numi limbaj, deoarece nicio comunicare animală nu îndeplinește toate criteriile.
Decodarea s-a bazat pe o observație minuționasă
Ajutorul venit din partea inteligenței artificiale ar putea fi extrem de important, întrucât este nevoie de un mecanism care să facă față cantităților uriașe de date, iar acestă sarcină poate fi realizabilă cu ajutorul inteligenței artificiale.
Până de curând, decodarea s-a bazat în mare parte pe o observație minuțioasă. Dar a crescut interesul pentru aplicarea învățării automate pentru a face față cantităților uriașe de date care pot fi acum colectate de senzorii moderni de la animale.
„Oamenii încep să o folosească”, spune Elodie Briefer, profesor asociat la Universitatea din Copenhaga, care studiază comunicarea vocală la mamifere și păsări. „Dar încă nu înțelegem cu adevărat cât de mult putem face.”
Algoritm care analizează grohăiturile porcilor
Briefer a co-dezvoltat un algoritm care analizează grohăiturile porcilor pentru a determina dacă animalul trăiește o emoție pozitivă sau negativă.
La începutul acestui an, Elodie Briefer și colegii săi au publicat un studiu privind emoțiile porcilor pe baza vocalizărilor acestora. Au fost colectate 7.414 sunete de la 411 porci într-o varietate de scenarii.
Un altul, numit DeepSqueak, stabilește dacă rozătoarele se află într-o stare de stres pe baza strigătelor lor ultrasonice.
O altă inițiativă – Proiectul CETI (de la Cetacean Translation Initiative – Inițiativa de traducere a cetaceelor) – intenționează să utilizeze învățarea automată pentru a traduce comunicarea cașalotului.
Compania se concentrează pe decodarea comunicării a tuturor speciilor
Cu toate acestea, ESP spune că abordarea sa este diferită, deoarece nu se concentrează pe decodarea comunicării unei singure specii, ci a tuturor speciilor.
În timp ce Raskin recunoaște că va exista o probabilitate mai mare de comunicare bogată și simbolică în rândul animalelor sociale – de exemplu, primate, balene și delfini – scopul este de a dezvolta instrumente care ar putea fi aplicate la întregul regn animal. „Instrumentele pe care le dezvoltăm… pot funcționa în toată biologia, de la viermi la balene”.
