„Și de această dată s-a apelat la ghizi de safari și sperăm că se va primi un răspuns în curând. Cu toate acestea, zona în care se află acum emițătorul este una „fierbinte”, în care probabil foarte puține persoane s-ar încumeta să meargă și să verifice starea păsării sau a dispozitivului. Chiar și Ministerul Afacerilor Externe din România are în vigoare o alertă de călătorie în care se specifică situația conflictuală inter-tribală din Sudanul de Sud”, a declarat Ovidiu Bufnilă, purtătorul de cuvânt al Socieţăţii Ornitologice Române (SOR).În ceea ce o privește pe Arlie, două ipoteze sunt în discuție. Fie pasărea a murit și a ajuns la sol, fie emițătorul satelitar s-a desprins și a căzut. Dispozitivul este fixat pe spatele acvilei cu un șnur dintr-o singură legătură, dacă acesta se desface, atunci șnurul cade, tocmai pentru a nu împiedica zborul acvilei.Vă reamintim că Arlie a fost una dintre cele 19 acvile țipătoare mici inelate și dotate cu emițător satelitar în cadrul proiectului LIFE+ „Conservarea acvilei țipătoare mici în România”, proiect implementat de
Societatea Ornitologică Română, Agenția Regională de Protecția Mediului Sibiu și Grupul Milvus. În acest proiect au mai existat situații când o pasăre a fost ucisă, dar și situații când emițătorul a căzut de pe pasăre.Beni este una dintre păsările care a pierdut transmițătorul de pe spate. În 2010, aparatul său a încetat să mai emită, dar pasărea a fost observată de ornitologul italian Saverio Gatto în Egipt. A fost recunoscută după inelul de la picior. Tot atunci păsările Cingar și Arthur au rămas și ele fără transmițătoare.Ornitologii spun că singura modalitate certă de a verifica soarta acvilei este așteptarea primăverii. Ei cunosc teritoriul lui Arlie și vor monitoriza cuiburile în perioada în care se știe că ea revine acolo. Arlie poartă pe picioare inele ornitologice și poate fi recunoscută după ele. Este de ajuns să fie fotografiată, să se vadă seria și numărul inscripționate pe inele, iar apoi se va confirma dacă este în viață sau nu.Și Arlie și celelalte acvile care au fost monitorizate satelitar în acest proiect au adus informații extrem de importante pentru conservarea speciei în țară. Emițătoarele au indicat clar care sunt habitatele preferate pentru cuibărit, ce zone trebuie protejate, ce suprafețe folosesc pentru hrănire și ce măsuri de conservare se impun pentru a le proteja habitatele. Informațiile obținute de biologii români au fost comunicate și la nivel european, iar Planul Național de Acțiune în România a fost creat cu contribuția datelor provenite de la aceste exemplare de acvile echipate cu emițătoare satelitare.