Din cuprinsul articolului
La fel ca în alte țări, și în România există animale ocrotite prin lege, astfel încât acestea să nu dispară, așa cum s-a întâmplat și cu alte specii de-a lungul timpului la noi în țară. Dispariția animalelor este un fenomen care se întâmplă din mai multe cauze.
Vânatul sau faptul că animalele nu mai au hrană sunt două motive pentru care animalele rare sunt pe cale de dispariție.
Un alt factor extrem de important care stă la baza dispariției multor specii de animale este braconajul care nu face altceva decât să distrugă ariile protejate.
aDin cauza braconierilor, castorul, bourul, zimbrul, vulturul zăgan sau marmota fie au dispărut, fie sunt pe cale de dispariție, fiind din ce în ce mai rare.
Ultimul vultur bărbos din România ar fi fost văzut prin anul 1933
Se afirmă că atunci ar fi fost ultimul exemplar, ultima semnalare documentară, când el ar fi cuibărit în Carpații Meridionali, iar întâmplarea face ca la aproximativ 80 de ani distanță, vulturul bărbos să reapară în țara noastră, fiind văzut însă într-un singur exemplar, survolând din nou România.
Zăganul (cuvantul este moștenit din limba dacilor) mai este cunoscut și sub denumirea de vultur bărbos. Este un vultur dispărut din fauna noastră în prima parte a secolului XX, caracteristic zonelor muntoase, prezent în mod obișnuit la altitudini cuprinse între 500-4.000 m. A fost însă întâlnit și la 7.500 m altitudine, în Himalaya, potrivit ziare.com
Are o lungime a corpului de 105-125 cm și o greutate între 4.500-7.800 g, cu o medie de 6.210 g. Femela este mare mare decât masculul, iar anvergura aripilor este cuprinsă între 235 și 275 cm, iar coloristica penajului este o combinație de portocaliu ruginiu cu negru.
Bourul, simbolul de pe stema Moldovei
Simbolul de pe stema Moldovei, bourul, este și acesta o specie dispărută din România, aproximativ în secolele XIII-XIV-lea, potrivit cronicilor vremii care îi amintesc. Bourul este una dintre speciile de animale care au dispărut exclusiv din cauza omului, conform descopera.ro
Fauna României nu și-a pierdut din farmec, în pofida intervențiilor brutale de-a lungul timpului, încă se menține pe poziții, fiind una dintre cele mai interesante și diversificate din Europa, iar asta se datorează reliefului extrem de variat, cât și a condițiilor climatice bune.
Însă, în ultima sută de ani, s-au produs dezechilibre mari care nu aveau cum să nu o afecteze. Cu toate acestea, în ultimul secol s-au produs dezechilibre majore, majoritatea datorate atitudinii nepăsătoare a oamenilor, precum și a iresponsabilității autorităților, care au pus mai presus de miracolul naturii interesele economice și care au ignorat faptul că prejudicierea unui ecosistem este aproape imposibil de reparat, potrivit impact.ro.
În aceste condiții, autoritățile au fost nevoite să ia măsuri împotriva acestor acțiuni și atitudini distrugătoare cu fauna și mediul înconjurător
Prin animale ocrotite prin lege se înțelege că, indiferent de anotimp sau de locul în care se află acestea, nu pot fi împușcate sau tăiate.
Speciile de păsări și animale protejate prin lege la noi în țară
Aspretele (Popetele) – Romanichtys valsanicola;
Păstrăvul – Salmo trutta fario;
Lostriţa – Hucho hucho;
Broasca ţestoasă dobrogeană – Testudo graeca ibera;
Broasca ţestoasă din Oltenia – Testudo hermanni hermanni;
Şarpele de nisip – Eryx jaculus turcicus;
Şarpele lui Esculap – Elaphe longissima;
Şopârla de nisip – Eremias arguta deserti;
Vipera – Vipera ursinii renardi;
Cocoşul de mesteacăn – Lyrurus tetrix;
Cocoşul de munte – Tetrao urogallus;
Corbul – Corvus corax;
Dropia – Otis tarda;
Râsul – Lynx lynx;
Spârcaciul – Otis tetrax;
Egreta mare – Egretta albă;
Egreta mică – Egreta garzetta;
Lebăda cucuiată – Cygnus olor;
Lebăda de iarnă – Cygnus cygnus;
Lopătarul – Platalea leucorodina;
Pelicanul comun -Pelecanus onocrotalus;
Pelicanul creţ – Pelicanus crispus;
Piciorongul – Himantopus himantopus;
Stârcul cenuşiu – Ardea cinerea;
Sfrânciocul mare – Laxius excubitor;
Rândunica – Hirundo rustica;
Şerparul – Circaetus ferox;
Şorecarul comuna – Buteo buteo;
Şorecarul încălţat – Buteo lagopus;
Uliul alb – Circus macrourus;
Uliul sur – Circus pyargus;
Viesparul – Pernis apivorus;
Vînturelul de seară – Falco vespertinus;
Vînturelul roşu – Falca tinunculus;
Vulturul codalb – Haliaëtus albicilla;
Vulturul hoitar – Neophron percnopterus;
Vulturul pescar – Pandion haliaëtus;
Vulturul pleşuv sur – Gyps fulvus;
Vulturul pleşuv brun – Aegypius monachus;
Gaia roşie – Milvus milvus;
Huhurezul de pădure – Strix aluco;
Huhurezul mare – Strix uralensis;
Liliac – Liliecii;
Capra neagră – Rupicapra rupicapra;
Ursul carpatin – Ursus arctos;
Zimbrul – Bison bonasus.