Din cuprinsul articolului
Un episod de astm felin poate fi considerat inițial ca fiind doar o altă minge de păr sau o bucățică de hrană care a intrat pe „conducta greșită”. Cu toate acestea, episoadele recurente de tuse au toate șansele să atragă atenția proprietarului.
În stadiile sale incipiente, astmul poate face ca o pisică să tușească și apoi să pară bine, dar este o afecțiune progresivă care necesită tratament. O pisică care tușește ar trebui să fie examinată de medicul veterinar pentru a diagnostica problema și pentru a asigura gestionarea adecvată a afecțiunii.
La fel ca și astmul uman, astmul felin este o afecțiune respiratorie determinată de alergeni, care cauzează o respirație dificilă. Sistemul imunitar al unor pisici reacționează exagerat la un alergen inhalat. Reacția imunitară rezultată determină o producție excesivă de substanțe în sânge care provoacă o inflamație intensă în interiorul căilor respiratorii.
Simptomele timpurii ale astmului pot fi dificil de detectat, iar atacurile grave pot să nu se întâmple frecvent, ceea ce face ca acestea să fie ușor de trecut cu vederea ca fiind bile de păr. Simptomele au tendința de a deveni mai frecvente și mai vizibile în timp.
Un simptom care diferențiază astmul felinelor de bilele de păr sau de alte obstrucții fizice este sunetul unei șuierături slabe atunci când pisica dumneavoastră respiră, care poate fi mai audibil după o joacă sau o alergare viguroasă.
Căile respiratorii umflate și inflamate secretă mucus în exces și apoi se contractă, făcând dificilă respirația pisicii. Ca urmare a reducerii aportului de oxigen, pisica va obosi rapid.
În timpul unui atac de astm în toată regula, pisica va avea tendința de a se cocoța la pământ, cu gâtul și capul întinse, pentru a ajuta la curățarea căilor respiratorii de mucus. Pisica poate avea căscaturi, strănuta, tuși sau chiar vomita. Pisica poate sau nu să expulzeze mucus spumos.
Mulți dintre aceiași alergeni responsabili pentru atacurile de astm la om pot declanșa și atacurile de astm la feline, inclusiv:
Fumul de țigară; mucegai; Produse chimice de uz casnic; Praf; Polen; Particule din litiera de pisică
Stresul poate provoca sau exacerba un atac de astm felin. Din acest motiv, ar trebui să încercați întotdeauna să rămâneți cât mai calm posibil atunci când pisica dumneavoastră suferă un atac.
Medicul veterinar va folosi mai multe teste de diagnosticare pentru a diagnostica astmul la pisica dumneavoastră. Cele mai comune instrumente de diagnosticare includ:
Teste de sânge: O serie de teste de sânge va ajuta medicul veterinar să evalueze starea generală de sănătate a pisicii dumneavoastră, să excludă alte boli și să identifice prezența inflamației în corpul pisicii dumneavoastră.
Radiografie toracică: Denumită și radiografie toracică, această diagnosticare îl va ajuta pe medicul veterinar să vizualizeze orice anomalii în interiorul plămânilor, cum ar fi zonele de inflamație cronică sau acumularea neobișnuită de lichid. Uneori, pisicile cu astm vor avea modele de ramificații luminoase observate în radiografiile lor. Acest lucru indică o acumulare de celule inflamatorii în interiorul căilor respiratorii.
Lavajul bronhoalveolar (BAL): Această procedură se realizează prin introducerea unui tub endotraheal în traheea pisicii sub anestezie generală. Acest lucru permite medicului veterinar să preleveze direct o mostră din fluidele prezente în căile respiratorii ale pisicii dumneavoastră. În afară de astm, BAL poate diagnostica și alte afecțiuni ale plămânilor. Dezavantajul BAL este că necesită anestezie generală, care nu este recomandată pentru o pisică care se confruntă cu o suferință sau o boală respiratorie severă.
O pisică poate deveni astmatică dacă trăiește într-un mediu cu alergeni care îi declanșează o reacție exagerată a sistemului imunitar. Pentru a reduce riscul ca pisica dumneavoastră să dezvolte astm, luați aceste măsuri preventive:
Reduceți fumatul: Dacă fumați, va trebui să o faceți în aer liber pe viitor. Mai bine, luați în considerare posibilitatea de a renunța la fumat, pentru sănătatea și pentru toate animăluțele care vă împart casa.
Deși poate părea contraindicat, un aparat de curățare cu aburi face o treabă bună în curățarea mucegaiului și a altor alergeni de pe suprafețele solide, cum ar fi podelele de gresie, cabinele de duș și pereții. Serviciile profesionale sunt indicate pentru curățarea conductelor centrale de aer.
Reduceți praful și acarienii: Aspirarea frecventă poate ajuta la reducerea prafului și a acarienilor. Deși sunt scumpe, purificatoarele de aer HEPA sunt excelente pentru a elimina din aer atât acarienii cât și sporii de mucegai. Luați în considerare un purificator de cameră în camera pe care pisica o ocupă cel mai frecvent. Un purificator HEPA va fi de ajutor și în timpul sezonului de polen.
Editați substanțele chimice de uz casnic: Folosiți produse de curățare ecologice în beneficiul pisicilor al sănătății și al mediului de acasă. În mod ideal, abțineți-vă de la utilizarea odorizantelor și a potpourriilor, a detergenților de rufe parfumați și a parfumurilor care pot provoca probleme respiratorii la pisicile sensibile.
Schimbați litiera pentru pisici: Din cauza prafului care se ridică de la litierele din lut, cele mai multe dintre ele nu sunt bune pentru pisicile astmatice. Luați în considerare utilizarea de nisip pentru pisici pe bază de lemn sau hârtie, fără adaos de parfum. Nu uitați că pisicile sunt adesea pretențioase în legătură cu schimbarea litierei, așa că introduceți treptat noua litieră, potrivit icatcare.com.
Se pare că animalele, în special câinii, au capacitatea de a simți schimbările atmosferice sau…
Inițiativa „Tramvaiul Responsabilității” din Iași este un proiect unic în România, creat pentru a promova…
Iarna poate fi o perioadă dificilă pentru câini și pisici, expunându-i la diverse afecțiuni din…
Puține lucruri pe lumea asta sunt la fel de amuzante ca privirea unei pisici care…
Te-ai întrebat vreodată ce gândește câinele tău? Ce ți-ar spune dacă ar putea vorbi? Să…
Proiect de lege: Sterilizarea obligatorie pentru pisici de rasă comună, cu sau fără stăpân. Această…