Cainii dorm mai mult decat oamenii, dar viseaza la fel ca acestia, iar structura si etapele somnului acestor animale sunt foarte apropiate de cele de la om, conform unui recent studiu coordonat de Stanley Coren, profesor emerit de psihologie la University of British Columbia, informeaza, potrivit Agerpres, Live Science.La fel ca in cazul oamenilor, cainii trec ciclic de la stadiul de veghe la somnul REM (rapid eye movement, REM, miscari oculare rapide) si somnul non-REM. Conform unui alt studiu, realizat in 1977 pe sase caini de vanatoare si publicat in revista Physiological Behavior, cainii isi petrec 44% din timp in stare de veghe, 21% in starea de adormire dinaintea somnului, 12% in stadiul de somn REM si 23% in stadiul de somn adanc, non-REM.Oamenii viseaza atat in stadiul de somn REM, cat si in cel non-REM, dar visele pe care si le aminesc sunt in majoritatea cazurilor cele din starea de somn REM. In acest stadiu al somnului, visele sunt mai usor de tinut minte si deseori au un caracter bizar, conform lui Matthew Wilson, cercetator care studiaza invatarea si memoria la Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT).In anul 2001 Wilson si colegii sai au fost primii care au raportat ca si soarecii viseaza – creierul lor se comporta asemanator celui uman in starea de vis. Descoperirea ca soarecii viseaza poate indica faptul ca starea de vis este una comuna in regnul animal. Mai mult decat atat, somnul non-REM se manifesta la toate vertebratele si ar putea fi regasit chiar si la unele nevertebrate, asa cum este musculita de otet. Motivul pentru care atat somnul REM, cat si non-REM sunt atat de raspandite in regnul animal tine de rolul lor in procesele de invatare si memorie.Cainii intra in stadiul REM de somn la aproximativ 20 de minute dupa ce au adormit si raman in aceasta stare timp de 2 – 3 minute. In aceasta etapa se poate observa ca respiratia animalului devine neregulata, conform lui Stanley Coren. In cazul puilor, precum si al cainilor foarte batrani, musculatura se poate incorda si relaxa brusc. Atat in cazul oamenilor, cat si al cainilor, o regiune a sistemului nervos central denumita puntea lui Varolio este responsabila de „paralizia” musculara in perioada de somn. De exemplu, visam ca ne plimbam, dar nu facem miscarile musculare aferente mersului.Puntea lui Varolio este inca insuficient dezvoltata la puii de caine si ar putea sa nu mai functioneze foarte eficient in cazul cainilor batrani, conditii in care somnul acestor caini este mai probabil sa fie mai agitat decat al celor aflati la maturitate – situatie similara cu cea intalnita la oameni, conform lui Coren.In urma unor studii in care a fost dezactivata functia de paralizie musculara temporala exercitata de puntea lui Varolio, oamenii de stiinta au putut sa-si faca o idee despre continutul visului la caini. Odata ce aceasta functie a puntii lui Varolio este dezactivata, cainii incep sa-si „traiasca” visele (in cazul oamenilor aceasta conditie este denumita disfunctie a somnului REM).”Ceea ce am aflat este ca un caine viseaza lucruri „cainesti”. Un caine de vanatoare viseaza vanatul, iar un doberman viseaza ca alearga dupa raufacatori. Modelul visului la caini pare sa fie foarte similar cu cel uman”, a precizat Stanley Coren.De asemenea, din cauze inca insuficient explicate insa, oamenii de stiinta au observat ca marimea cainelui pare sa determine lungimea visului. Cainii de talie mica viseaza mai frecvent, dar pentru perioade de timp mai mici, in timp ce cainii de talie mare viseaza mai rar, dar pentru perioade mai lungi.Exista si alte similaritati intre somnul cainilor si cel uman. La fel ca si oamenii, cainii pot avea cosmaruri sau pot suferi de narcolepsie (nevoia brusca si irezistibila de a dormi). De altfel, studiile desfasurate la Universitatea Stanford asupra unor caini narcoleptici au dus la identificarea biochimiei formei umane a acestei afectiuni.
