Controlul evolutiei efectivelor si un management durabil – in ceea ce privesc caprele negre din Romania – nu sunt demersuri deloc noi.In perioada interbelica, de exemplu, efectivele de capre negre scazusera in asa masura incat fost necesara infiintarea „politiei de vanatoare”, care avea ca obiectiv, printre altele, lupta impotriva braconajului de capre negre.Potrivit unei analize a Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania (AGVPS), urmare a masurilor energice luate dupa 1930, efectivele de capre negre au putut creste de la circa 2.000 de exemplare, recenzate in 1934, la circa 4.000 de exemplare, in 1940.A urmat razboiul si foametea de dupa acesta, care au anulat rezultatul eforturilor interbelice, intreprinse in scopul salvarii populatiilor de capra neagra de la noi. Asa s-a ajuns ca, in 1950, sa nu mai poata fi evaluate decat circa 1.500 de capre negre in toata tara. Au urmat, din nou, masuri exigente de paza si de combatere a daunatorilor speciei, acordandu-se o atentie aparte combaterii cainilor supranumerici de la stanile din golul alpin si din golul de munte cu capre negre. De asemenea, o atentie deosebita s-a pus pe combaterea braconajului faptuit, cu laturi si caini, de catre ciobanii de la astfel de stane. Dupa numai 5 ani, efectivele erau deja redresate la nivelul a 4.000 exemplare.De la acest nivel, din anul 1955, au fost culese anual date statistice privind efectivele si recoltele de capre negre.Numarul caprelor neagre crescut aproape continuu in Romania, din anul 1950 pana in 1990, cu o sincopa in perioada 1967-1970. Si, in continuare, evolutia efectivelor a redevenit ascendenta, chiar cu un maximum de 9.003 exemplare in primavara anului 1990.Prabusirea efectivelor, dupa 1991, devine „categoric riscanta”, dupa 2012!Din 1991 se constata, insa, o prabusire a efectivelor de capre negre, din cauza, in parte, spun reprezentantii AGVPS, a cotelor de recolta brusc ridicate si refularii braconajului strans controlat pana atunci, si, in parte, din cauza unei evaluari mai putin exacte a efectivelor, ca urmare a retragerii caprelor negre in locuri mai putin vizibile sau accesibile, speriate de vanatorile cu strainii si de braconieri.Desi evolutia efectivelor a continuat sa para normala in perioada ce a urmat, pornind de la efectivele diminuate intr-un singur an (1991) cu peste 1.000 de exemplare, in realitate se sustine, de catre tehnicienii practicieni si vanatorii de capre negre, ca aceste statistici nu au mai reliefat foarte corect realitatea constatata in teren, din ce in ce mai ingrijoratoare dupa 1998 si, „categoric, riscanta dupa 2012”. Asadar, din momentul aparitiei noilor gestionari de fonduri cinegetice cu capre negre, care au evaluat nejustificat efective brusc dublate de capre negre, pentru a putea obtine cote de recolta din ce in ce mai ridicate, de regula in interes comercial.Tapii marturi, aproape decimati! Purtatori de trofee cu puntaje mari, masculii dominanti devin tinta vanatorilor straini, si nu numai! Alarmanta este si mortalitatea incredibila a exemplarelor mature, care nu se poate avea drept cauze decat pradarea, parazitarea si braconajului.Iar o alta problema este reprezentata de raportul anormal dintre sexe. Cauza o poate constitui, ca si in cazul ursilor, impuscarea cu prioritate a masculilor dominanti, purtatori de trofee cu punctaje ridicate, chiar de la varste mici. Iar specialistii spun ca tapii capitali de capra neagra devin cu adevarat exceptii, intalniti tot mai rar, doar in perioada de rut si, de regula, in apropierea locurilor acoperite cu vegetatie forestiera sau greu accesibile.”In mod obisnuit, ciopoarele de capre negre sunt pazite acum, in perioada de rut, de tapii tineri, de viitor, de 4-6 ani. Iar in lipsa tapilor capitali, alta data frecventi in toti muntii nostri cu capre negre, acum le-a venit randul acestora „la pusca””, spun specialistii. „Situatia, descurajatoare pentru managerii faunei cinegetice si ingrijoratoare pentru vanatorii de capre negre, este urmarea previzibila a vanatorii comerciale, practicata cu vanatorii de capre negre straini, de 25 de ani incoace, si urmare a exemplului negativ al acestor vanatori pentru unii dintre vanatorii autohtoni, care au acum aceleasi pretentii si sunt la fel de bine dotati, cu aparate optice, cu arme si munitie din ce in ce mai performante, ca si strainii” se mai arata in analiza.Propuneri urgente de salvgardare: interzicerea temporara a vanatorii comerciale, corp specializat in paza faunei cinegetice, verificarea cainilor de la stane, tinerea sub control a pradatorilor – lupul si rasul – a caror vanare este interzisa!Masuri ferme si criterii clare de management durabil al populatiilor de capre negre din Romania, asa incat declinul cantitativ si calitativ al acestora sa fie stopat, intr-un viitor cat mai apropiat.Acestea fac referire la:- o evaluare de primavara mai responsabila si asistata a efectivelor populatiilor locale de capra neagra, cu obligatia stabilirii structurii acestora pe sexe si pe cel putin trei categorii de varsta (iezi, exemplare juvenile si adulte), completata printr-o evaluare similara de toamna, daca este cazul, pentru a sustine cotele de recolta aprobate sau a impune eventuala lor corectare;- analizarea situatiei fiecarei populatii locale de capre negre si a complexului de conditii si/sau cauze care au condus la evolutiile reale ale efectivelor, recoltelor si sporurilor naturale ale acestora, tinand seama de nivelurile standard stabilite ca medii multianuale, in interesul adoptarii unor masuri pragmatice de redresare si/sau conservare a efectivelor speciei, dupa caz;- stabilirea unor cote rezonabile de recolta, in scopul conservarii efectivelor de capra neagra, dar si al mentinerii interesului gestionarilor pentru protectia si conservarea speciei, de maximum 2% din efectivul cu adevarat real, in cazul populatiilor conservate, si de maximum 1% din efectiv, in cazul populatiilor in regres. Interzicerea vanarii caprelor negre se justifica doar temporar si numai in cazul populatiilor realmente amenintate. Aceasta pentru a nu anula total interesul gestionarilor fondurilor cinegetice cu capre negre pentru protectia si conservarea speciei;- interzicerea temporara a vanatorii comerciale si a impuscarii tapilor dominanti in arealele populatiilor de capre negre in real declin, precum si stimularea vanarii selective a caprelor negre, din toate populatiile pentru care se acorda cote de recolta, prin masurile economice adecvate (spre exemplu, pret mai mic al autorizatiilor de selectie, acordarea de autorizatii gratuite in cazul selectiei bine facute etc.);- controlul mai responsabil al modului in care se efectueaza evaluarea efectivelor de capre negre, mult mai exigent al modului in care sunt respectate conditiile de desfasurare a vanatorii si, mai ales, analizarea trofeelor dobandite prin vanatoare, din partea specialistilor in materie, imputerniciti de stat;- evidentierea foarte clara a tuturor trofeelor dobandite, pe punctaje, sexe si clase de varsta;- organizarea unui corp specializat de paza a faunei cinegetice, in special a caprelor negre, asa incat braconajul sa poata fi, cat de cat, descurajat;- verificarea periodica a numarului de caini liberi de la stanele din zonele cu capre negre, a dehelmintizarii acestor caini si a folosirii langa turme, doar cu jujeu regulamentar, a unui numar de maximum 3 caini, admisi de lege;– tinerea sub real control a efectivelor de lup si de ras in zonele caprelor negre, fiindca nu se poate concepe conservarea rationala a unor efective normale ale speciei prada (capra neagra), in conditiile interzicerii impuscarii pradatorilor (lup si ras);- crearea de „zone de protectie” a caprei negre, in fiecare din marile masive muntoase ale Romaniei, in care pasunatul cu animale domestice si vanarea caprei negre sa fie restrictionate, iar administrarea de sare si chiar de hrana complementara, cu substante dehelmintizante incorporate, sa devina o preocupare permanenta, atat a gestionarilor, cat si a administratorilor si custozilor;- reluarea actiunii de repopulare cu capre negre in biotopurile favorabile din muntii Romaniei.Masurile, sistematizate mai sus, nu exclud posibilitatea interzicerii vanarii comerciale si exportului de trofee, la care se poate recurge doar temporar si numai in cazul populatiilor in real declin, asa incat sa poata fi mentinut in actualitate interesul gestionarilor pentru protectia si conservarea caprei negre.
