Din cuprinsul articolului
Ce culoare are pielea urșilor polari? Ursus maritimus, cunoscut și sub denumirea de urs polar, este o specie de urs care populează regiunile nordice înghețate. Cum ar fi Oceanului Arctic, inclusiv Canada, Rusia, Statele Unite ale Americii (în Alaska), Groenlanda și Norvegia.
Acești urși magnifici se confruntă cu condiții extreme de iarnă, cu temperaturi care pot atinge chiar și minus 69 de grade Celsius, iar totuși, ei reușesc să supraviețuiască în aceste medii dure.
Ce culoare are pielea urșilor polari?
Ursul polar este cel mai mare membru al familiei de urși și poate atinge o înălțime de aproape doi metri. Au o greutate impresionantă de până la 600 de kilograme pentru masculi și 300 de kilograme pentru femele.
Desemnați drept cei mai mari prădători tereștrii, acești urși sunt recunoscuți pentru adaptările lor impresionante la mediul polar.
Contrar aparențelor, blana ursului polar, deși pare albă, este, de fapt, transparentă. Se poate înroși sau căpăta nuanțe de galben, maro sau gri în funcție de condițiile de mediu și de iluminare.
Această blană nu numai că îi protejează de temperaturile reci, asigurând o aderență bună pe gheață, dar și absoarbe căldura soarelui pentru a menține o temperatură constantă.
În mod notabil, pielea lor este neagră, contribuind la absorbția eficientă a căldurii solare, păstrându-și astfel temperatura corpului chiar și în condiții extreme de frig.
Un alt aspect fascinant al ursului polar este abilitatea sa de înotător excepțional. Pot parcurge distanțe considerabile în apă fără odihnă, ajungând la peste 60 de mile (100 km), conform datelor Grădinii Zoologice din San Diego.
Hrana preferată a acestora sunt focile
Deosebindu-se de alte specii de urși, urșii polari nu hibernează în timpul iernii, continuând să vâneze cu excepția perioadelor de temperaturi extreme.
Hrana preferată a acestora sunt focile, furnizându-le grăsimile necesare pentru a-și menține temperatura corporală.
Dacă vânătoarea de focile nu este reușită, acești urși se adaptează și consumă pește, vegetație, reni, rozătoare, păsări, fructe de pădure și chiar deșeuri umane.
Grăsimea dobândită nu doar că îi menține calzi, dar le și crește flotabilitatea în timpul înotului.
Cu toate aceste adaptări, urșii polari se confruntă cu amenințări semnificative la adresa supraviețuirii lor.
Conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), urșii polari sunt clasificați ca specie vulnerabilă și sunt incluși în Lista Roșie a speciilor amenințate.
Se estimează că în prezent trăiesc doar între 20.000 și 25.000 de urși polari în sălbăticie.
Populațiile indigene din regiunile Arctice încă practică vânătoarea de urși polari pentru carne și blană. Aceasta este reglementată strict prin sistemul de cote.
Poporul sami, din respect pentru aceste creaturi majestuoase. Evită să le pronunțe numele direct, numindu-i în schimb „câinele lui Dumnezeu” sau „omul bătrân în mantie de blană”. Adaptările și frumusețea acestor urși polari devin și mai notabile în contextul provocărilor climatice și ecologice actuale, conform jurnalulspiritual.eu.
