Ce sunt infecțiile anaerobe la câini?

Ce sunt infecțiile anaerobe la câini? Infecțiile anaerobe sunt provocate de bacterii care se dezvoltă mai eficient în absența oxigenului. Aceste bacterii pot apărea în gura și în jurul gingiilor câinilor, în rănile adânci, precum cele rezultate din puncturile pielii sau din fracturile oaselor expuse.

Sau în rănile adânci produse de alte animale. Atunci când o rană se vindecă încet, este posibil să fie cauzată de o infecție bacteriană anaerobă la câini.

Ce sunt infecțiile anaerobe la câini?

Bacteriile anaerobe fac parte din modul normal de funcționare al corpului, trăind în simbioză în intestin, abdomen și gură.

Perturbări ale echilibrului bacteriilor pot duce la invazia țesutului câinelui, provocând infecții profunde care pot deteriora țesuturile și sănătatea generală a acestuia.

Dacă nu sunt tratate, aceste infecții bacteriene anaerobe la câini pot duce la șoc și chiar la deces.

Simptomele și tipurile de infecții bacteriene anaerobe la câini variază în funcție de cauză. Printre simptomele și tipurile comune de astfel de infecții se numără:

• Mușcături sau răni cu puroi care curge
• Fracturi deschise (cu expunere a osului)
• Răni care se vindecă lent
• Febra
• Șchiopătare
• Dificultăți la mâncat și pierderea apetitului (legate de infecțiile gingiilor)

Cauza principală a infecțiilor bacteriene anaerobe este dezechilibrul bacteriilor în corpul câinelui

Diverse tipuri de bacterii pot cauza astfel de infecții, inclusiv Bacteroides, Fusobacterium, Actinomyces, Clostridium și Peptostreptococcus.

Cauza principală a infecțiilor bacteriene anaerobe este dezechilibrul bacteriilor în corpul câinelui. Acest dezechilibru poate surveni în urma unor leziuni profunde, traume sau intervenții chirurgicale recente, cum ar fi operațiile abdominale sau implantarea de dispozitive metalice pentru consolidarea oaselor fracturate.

Pentru diagnosticare, medicul veterinar va lua în considerare istoricul medical al câinelui, simptomele și posibilele incidente care ar putea fi legate de infecție. Se vor exclude și alte cauze ale simptomelor.

Iar analizele vor include teste de chimie sanguină, hemoleucogramă completă și analize de urină.

Care pot evidenția prezența unui număr crescut de leucocite sau dovezi ale unei infecții sistemice. Medicul veterinar poate preleva probe de puroi și țesut din jurul rănii pentru analize de laborator efectuate în condiții lipsite de oxigen.

Tratamentul infecțiilor bacteriene anaerobe implică de obicei administrarea unor antibiotice pe termen lung către câine.

Este important să urmați cu strictețe planul de tratament prescris de medicul veterinar, chiar și după ce simptomele dispar și câinele pare să se simtă mai bine. O infecție parțial tratată ar putea reapărea și să devină mai gravă decât înainte.

Tratamentul specific depinde de localizarea infecției

Pentru câinii care refuză să ia pastile, acestea pot fi ascunse într-o mică cantitate de hrană umană, asigurându-vă că câinele le înghite complet.

Dacă utilizați această metodă, fiți siguri că câinele a mâncat întreaga cantitate de hrană și nu a scuipat pastilele undeva ascuns.

Tratamentul specific depinde de localizarea infecției. Dacă infecția este localizată într-o zonă ușor accesibilă, tratamentul topic poate fi suficient.

Dacă infecția este profundă și afectează mușchii (cum ar fi cea de la nivelul picioarelor, spatelui, coapselor sau gâtului). Medicul veterinar poate decide să deschidă rana, să îndepărteze țesutul mort și să expună zona la oxigen.

Dacă infecția este localizată în interiorul corpului, precum într-un uter infectat sau în interiorul oaselor sau abdomenului, atunci medicul veterinar va trebui să efectueze intervenții chirurgicale pentru a trata și drena infecția, conform e-vet.ro.