Credinte populare despre animalele salbatice: nu-i de bine cand intalnesti iepurele!

In urma cu 100 de ani, romanii aveau tot felul de credinte si superstitii legate de animalele domestice sau de fiarele salbatice. Comportamentul acestor vietuitoare sau simpla intalnire cu anumite specii de animale erau semne rele, ori, dimpotriva, anuntau evenimente fericite ce urmau sa se petreaca.Artur Gorovei, directorul publicatiei Sezatoarea, „Revista de literatura si traditiuni populare”, adunat tot felul de credinte ale romanilor legate de animale. Rezultatele cercetarii au fost tiparite in numarul din septembrie-octombrie 1903. Potrivit adevarul.ro, cativa profesori si cadre didactice i-au comunicat lui Artur Gorovei raspunsuri adunate de la elevii lor din judetele Neamt, Bacau, Suceava, Botosani, Tecuci, Ialomita, Dolj, Ramnicu Sarat, Iasi, Roman, Covurlui, Constanta, Prahova, Vlasca, Tutova, Vaslui Buzau, Teleorman, Tutova sau Teleorman. „Sunt doi ani de cand am primit de la dl. N. W. Thomas, bibliotecar la British Museum din Londra, un cercetator cunoscut in materie de folclor, un chestionar asupra credintelor relative la animale. Sistemul acesta al anchetei sau chestionarelor, fiind unul din cele mai lesnicioase, am trimis la mai multe persoane un numar insemnat din chestionarul d-lui Thomas, prelucrat de mine pe limba romaneasca”.Intrebari si raspunsuri!La intrebarea „Despre care animale (vite, paseri, pesti, insecte) se crede ca e bine, ori rau cand le vezi?”, directorul revistei a concluzionat, in urma raspunsurilor primite, ca in toata Romania este raspandita credinta conform careia nu-i de bine cand intalnesti iepurele. Singura exceptie este in comuna Gainesti (Suceava), unde exista credinta ca iti merge bine daca iti iese iepurele in cale. „Toate fiarele salbatice prevestesc a bine, cand iti ies inainte (…), pe cand pe multe din animalele prietine omului, nu-i bine sa le intalnesti in cale. Nu-i bine sa vezi cal alb la Boboteaza (Roman), pentru ca nu se mai marita fetele. Si nevinovatul manz e un semn rau numai de-l intalnesti”, este concluzia chestionarului.Fluturele galben e semn de boala!Credintele nu sunt universal valabile in toate localitatile dupa cum demonstreaza raspunsurile venite din tara: „In cele mai multe localitati, fluturele alb e semn bun, pe cand in Piatra Neamt arata slabiciune, iar in Tatarusi prevesteste ca vei fi cam bolnavicios. Fluturele colorat (Piatra N.) si in special cel rosu (judetele Roman si Suceava), e a bine, pe cand cel galben, tot in judetul Suceava, e semn de boala”.Cainele, gaina, boul si liliacul, vestitorii mortiiLa intrebarea „despre care animale se crede ca prevestesc moartea”, cele mai multe raspunsuri au indicat cucuveaua si cainele (atunci cand urla). „Prin unele locuri, insa, se crede ca cucuveica rade si plange, si ca numai plansetul ei prevesteste moartea. Canele, dupa cum se crede in Roman, prevesteste moarte si cand scurma in fata casei”, arata, potrivit adevarul.ro, Gorovei.Alte animale vestitoare de moarte in credinta romanilor de la inceput de veac XX, mai erau gaina („cand canta cucoseste”), boul, „cand mugeste spre sarbatori mari” (Suceava), cucul, cand intra in gradina unui om bolnav (Suceava, Perieni, Tutova) si liliacul (Bogdanesti-jud. Suceava).Tot animalele anuntau si daca anul va fi imbelsugat sau va fi lipsit de recolte„Este semn ca anul va fi manos cand furnicile ies devreme primavara (Suceava), cand gainile se culca sara devreme si se scoala dimineata tarziu (Tatarusi, Bogdanesti), cand toamna vor fi gaste salbatice multe (Colilia-Ialomita), cand soarecele isi face cuib pe o buruiana, mai sus de la pamant (Roman) si cand se ivesc carabusi multi (Piatra N, Roman, Cuza-Voda, Cirligi, Bosia-Iasi)”.Ani neroditoriSemne de an cu recolte slabe aduc gainile atunci cand se culca tarziu si se scoala „cu noaptea-n cap” sau atunci cand sunt soareci multi pe camp.Cocostarcul aduce fericire, iar calul trebuie ales dupa zodieCainele si cocostarcul erau animale ce aduceau noroc, dupa o credinta a locuitorilor din fostul judet Roman. „In comuna Smulti, jud. Covurlui (pe teritoriul actualului judet Galati, n.n.), se credea ca trebuie sa tii, la casa ta, cal, „cum ti-i scris la zodie: ori balan, ori negru, ori altfel, caci numai ala iti merge bine”. Si tot acolo se credea ca, „daca aduci, la casa ta, mata din alt sat, aduci saracie”.Sfinte!Despre unele animale se spunea ca sunt sfinte: aproape in toate localitatile tarii se stia ca randunica nu trebuie ucisa, nici cocorii sau cocostarcii. In fostul judet Roman, cucuveaua si broasca erau considerate de asemenea vietati sacre de care nu te puteai atinge. In schimb, unele credinte si superstitii ii indemnau pe romani sa omoare anumite vietati cand le intalneau (serpii, paianjenii si soarecii). „Despre painjeni este chiar credinta ca Dumnezeu iarta 7 pacate celui care ucide un paianjan. In Roman se omoara culbecele (melcul, n.n.) fara casa”.Iar in privinta cainilor, obiceiurile erau total diferite – in Moldova si in Muntenia. „Pe cand nicairi in Moldova, nimeni nu ucide un cane, asa, din senin, in Muntenia este acest obiceiu. Asa in Colilia – jud. Ialomita, in prima zi a postului cel mare, luni dimineata, pana la ceasurile 12, se ucid canii”, mai noteaza Artur Gorovei, citat de adevarul.ro.sursa text si foto: adevarul.ro