Aceste viespi colorate, din specia Ampulex compressa, pot fi întâlnite în regiunile tropicale din Africa, Asia şi Pacific, şi atacă gândacii cu două înţepături, una în zona mediană a corpului, pentru a-i împiedica să fugă, iar cea de-a doua înţepătură vizează direct sistemul nervos central al gândacilor. Această a doua înţepătură nu îi ucide pe gândaci ci îi transformă într-un fel de zombie, încetinindu-le mişcările. Apoi viespile îi trag pe gândaci de antene, la fel cum ai trage un câine aflat în lesă, până la cuib, unde le plantează un ou în interior, conform LiveScience.com.În cele din urmă oul eclozează şi se naşte o larvă care devorează gândacul din interior spre exterior. Aproximativ 6 săptămâni după producerea oului, o nouă viespe adult apare din carcasa chitinoasă goală rămasă din gândac.Întregul proces reproductiv al acestor viespi se bazează însă pe menţinerea nealterată, în întreaga perioadă, a „cărnii” gândacului gazdă, în condiţiile în care gândacii sunt nişte insecte „foarte murdare”, fiind infestaţi de numeroase colonii de bacterii. Aceste bacterii ar putea ameninţa viaţa larvelor de viespe de-a lungul perioadei de incubaţie din interiorul gândacului.Conform unui studiu publicat în ultimul număr al revistei Proceedings of the National Academy of Sciences, larvele de viespe secretă nişte substanţe antimicrobiene care împiedică alterarea conţinutului nutritiv al gândacului şi îndepărtează bacteriile.”Pur şi simplu îmbibă gândacul cu o secreţie care inhibă dezvoltarea microbilor şi a bacteriilor care pot degrada hrana şi care le pot ameninţa viaţa”, explică Gudrun Herzner, cercetător la Universitatea germană din Regensburg, co-autoare a acestui studiu.Conform acestui studiu, larvele de Ampulex compressa secretă mai multe tipuri de antibiotice care inhibă dezvoltarea bacteriilor, a ciupercilor şi a virusurilor.”Această descoperire este surprinzătoare pentru că o larvă de insectă, atât de simplă din punct de vedere biologic, dispune de o strategie atât de sofisticată pentru a se proteja de bacterii. Aceste larve sunt ca nişte adevărate uzine chimice în miniatură, capabile să producă mari cantităţi din diferite tipuri de substanţe cu proprietăţi antimicrobiene”, a mai adăugat cercetătorul german.