Cum sunt crizele de epilepsie la animale?

Cum sunt crizele de epilepsie la animale? Epilepsia la pisici reprezintă o afecțiune cronică caracterizată prin repetarea crizelor convulsive, iar aceste crize pot varia în severitate și manifestare.

Criza epileptică sau convulsia se manifestă prin o creștere bruscă a activității cerebrale, rezultând în simptome precum tremor, spasme sau înțepenirea mușchilor, deseori însoțite de pierderea stării de conștientă.

Cum sunt crizele de epilepsie la animale?

Cel mai frecvent întâlnite în cazul pisicilor sunt crizele focale, care se manifestă fără pierderea conștienței, dar pot implica afectarea statusului mental al animalului.

Aceste crize pot să apară cu sau fără generalizare secundară și se caracterizează prin manifestări variate, de la agitație și mișcări violente până la comportament subtil, greu de identificat.

Crizele generalizate, mai puțin frecvente, se manifestă prin pierderea conștienței, convulsii tonico-clonice, salivare excesivă. Dar și pierderea controlului sfincterian. Acestea pot fi însoțite de o fază post-ictală care poate implica confuzie, dezorientare și orbire temporară.

Epilepsia la pisici poate avea diverse cauze, printre care modificări structurale ale creierului, reprezentând aproximativ 47% din cazuri.

Aceste modificări pot fi cauzate de infarct cerebral, tumori cerebrale sau inflamații ale membranelor creierului (meningită).

Bolile metabolice reprezintă 31% din cauzele epilepsiei la pisici și pot include insuficiența renală, insuficiența hepatică, diabetul zaharat și intoxicațiile, toate putând declanșa crize convulsive.

Se efectuează investigații de excludere a altor cauze potențiale

În aproximativ 22% din cazuri, se poate vorbi de epilepsia idiopatică. Cauza exactă nu poate fi identificată. Acest tip de epilepsie se mai numește și „epilepsie primară” și necesită excluderea altor cauze pentru a fi diagnosticat.

Pentru a ajunge la un diagnostic de epilepsie idiopatică, se efectuează investigații de excludere a altor cauze potențiale. Cum ar fi bolile metabolice sau structurale.

În cazul bolilor metabolice, este crucial să se identifice factorii de risc, precum expunerea la toxine. Se fac teste hepatice și renale, precum și teste de sânge pentru evaluarea funcției organelor.

În cazul bolilor structurale cerebrale, se recurge la investigații imagistice precum RMN sau CT. Pot evidenția prezența tumorilor, inflamații cerebrale sau malformații.

Puncția lombară pentru analiza lichidului cefalorahidian poate fi de asemenea utilă pentru detectarea modificărilor structurale la nivelul creierului, conform veterinarladomiciliu.ro.