Curiozități din lumea animalelor: Ce este hibernarea și cum funcționează

Mulți dintre noi credem că animalele care hibernează se culcă toamna și se trezesc primăvara, la timp pentru vremea mai caldă. Dar hibernarea este mai mult decât atât.

Există diferite stări de hibernare în medii calde și reci, cu funcții, durate și pericole variabile pentru animalul în cauză.

Totul despre hibernare

Hibernarea este o modalitate prin care multe creaturi, de la fluturi la lilieci, pot supraviețui iernilor reci și întunecate fără a fi nevoite să caute hrană sau să migreze într-un loc mai cald. În schimb, acestea își reduc metabolismul pentru a economisi energie.

Animalele din climatele calde trec, de asemenea, printr-o formă de hibernare numită aestivare. Aceasta funcționează într-un mod similar și le permite să supraviețuiască căldurii extreme, secetei sau lipsei de hrană. Totuși, hibernarea este mult mai profundă decât simplul somn.

În funcție de specie, ea poate varia de la o inconștiență lungă și profundă la perioade ușoare de inactivitate. Dar hibernarea comportă riscuri, deoarece animalul adormit este vulnerabil la prădători și la clima imprevizibilă.

Reptilele și amfibienii hibernează?

În Marea Britanie, broaștele și tritonii își schimbă comportamentul imediat ce încep înghețurile, în octombrie. Toate se retrag în locuri izolate pe uscat, departe de expunerea directă la intemperii, de exemplu, sub bușteni sau grămezi de pietre, în interiorul unei găuri în pământ sau într-o grămadă de compost.

Broaștele Natterjack se îngroapă în nisip, în timp ce toți șerpii britanici aleg locuri precum vizuini de iepuri dezafectate pentru locuințe comune, cunoscute sub numele de hibernacula.

Ocazional, broaștele, tritonii, șopârlele și chiar șerpii gravitează în aceeași scobitură, foștii dușmani intrând într-un armistițiu somnoros. Toate aceste vertebrate exotermice pot fi trezite de zilele călduroase de iarnă – broaștele pot vâna după hrană, iar șerpii se bucură de soarele slab.

Marea excepție printre herptile este broasca comună, ai cărei masculi adulți iernează adesea în noroiul de pe fundul iazurilor. Ele pot respira pur și simplu prin schimbul de gaze prin piele, mai degrabă decât prin plămâni, și, deoarece sunt inactive, ard foarte puțin combustibil intern. În majoritatea iernilor, aranjamentul este perfect, dar fatal dacă iazul îngheață complet.

Păsările hibernează?

Există o lume întreagă de diferență între un somn profund și hibernarea propriu-zisă. În timpul vremii reci sau ploioase, părinților le este greu să prindă suficiente insecte din aer, așa că puii lor din cuib se răcesc, reducându-și metabolismul pentru a rămâne fără hrană timp de 48 de ore suficient pentru a supraviețui până la trecerea frontului. Dar aceasta este o semi-toropeală, nu o hibernare.

Multe păsări colibri, în mod normal hiperactive, fac ceva similar, intrând într-o stare de animație suspendată. Metabolismul lor încetinește imediat, iar respirația lor abia dacă este detectabilă. Din nou, însă, acesta este un exemplu de toropeală.

Dorm animalele pe toată durata hibernării?

Metabolismul unui animal care hibernează încetinește, iar temperatura scade, la veverițele de pământ, aceasta poate ajunge până la -2°C. Respirația încetinește și, la lilieci, ritmul cardiac poate scădea de la 400 la 11 bătăi pe minut. Unele animale cu sânge rece, cum ar fi broaștele de lemn, produc antigeluri naturale pentru a supraviețui înghețate.

Cei mai mulți dintre noi presupunem că animalele adorm toamna și se trezesc din nou primăvara, când vremea se încălzește. Dar, deși acest lucru este adevărat în linii mari, hibernarea este mult mai complicată și mai misterioasă decât atât. Și, de fapt, nu este deloc un „somn”.

De exemplu, atunci când un arici ațipește vara, temperatura corpului său de aproximativ 35°C va scădea cu câteva grade, iar respirația sa va fi mai lentă, dar va rămâne constantă și regulată. Cu toate acestea, în timpul hibernării, temperatura sa scade până la nivelul mediului exterior. Rata metabolică va fi de 2 % din activitatea normală de vară, iar ritmul cardiac va scădea de la 110-150 de bătăi pe minut la un ritm cuprins între 5 și 70 de bătăi pe minut.

Și respirația se modifică drastic. Când este treaz, un arici respiră de aproximativ 25 de ori pe minut, în mod regulat și ritmic. În hibernare profundă, poate sta două ore fără să respire, iar atunci când își reia respirația, face 40-50 de respirații rapide care se reduc până la intervalul lung până la data viitoare.

Pe lângă toate acestea, un arici mănâncă febril și se îngrașă foarte mult, pe care îl va folosi ca rezervă de combustibil. Acestea sunt schimbări profunde, de lungă durată și adânc înrădăcinate. Indiferent ce este hibernarea, nu este un somn.

Se trezesc vreodată animalele în timpul hibernării?

Deși schimbările fiziologice sunt profunde, de obicei, niciun animal aflat în hibernare nu rămâne complet toropit mai mult de cel mult 30 de zile.

Episoadele de toropeală sunt întrerupte în mod regulat de perioade de așa-numită „euthermie”, când animalul se încălzește, se trezește și se poate mișca timp de câteva ore sau chiar mai mult, întrerupând astfel hibernarea. Aceasta este o bună ocazie pentru a elimina deșeurile și, în anumite condiții, pentru a lua o gustare, potivit discoverwildlife.com.