Din cuprinsul articolului
Poate că termenul de domesticire nu se aplică pisicii, care ar fi doar îmblânzită. Genul Felis nu este stabilit științific, iar evaluările variază cu privire la numărul de subspecii provenite dintr-un strămoș comun vechi de numai 200.000 de ani. În general, se numără cinci ramuri interfertile.
Pe lângă pisica de pădure europeană (F. silvestris), cercetătorii disting între pisica de pădure africană (F. s. lybica), pisica de pădure asiatică (F. s. ornata), pisica de pădure sud-africană (F. s. cafra) și pisica de deșert chineză (F. s. bieti).
De unde provine pisica domestică
În 2020, specialiștii în ADN străvechi Eva-Maria Geigl și Thierry Grange de la Institutul Jacques-Monod (CNRS/Universitatea Paris-Diderot) au analizat genomul a 230 de pisici, de acum 10.000 de ani, pentru cele mai vechi vestigii, până în prezent. Iar concluziile lor sunt clare: pisica domestică descinde din F. lybica, pisica africană. Rezultatul confirmă ipotezele rezultate din descoperirile arheologice, în special cea a unui schelet de pisică dezgropat în mormântul unui copil de pe insula Cipru, datând de acum 7500 de ani.
Odată cu agricultura inventată în Orientul Mijlociu, oamenii acumulează cereale care atrag șobolanii, care, la rândul lor, sunt urmați de pisici care se hrănesc cu șerpi și scorpioni veninoși”, spune Eva-Maria Geigl. Este un schimb de servicii. „În perioada neolitică, oamenii au migrat spre Europa prin bazinul mediteranean în compania pisicilor.
„Presiunea de selecție a oamenilor asupra acestei feline este slabă”
Un al doilea val a avut loc în Antichitate, datorită ”venerării”grecilor și romanilor de pisica egipteană, care provenea din F. lybica și care a fost chiar crescută pentru mumificare în timpul ceremoniilor religioase din epoca Ptolemeică, între 350 și 30 î.Hr. și cucerirea romană.
Cu toate acestea, este dificil de spus dacă pisica l-a urmat pe om sau dacă omul a luat-o cu el. Presiunea de selecție exercitată de oameni asupra acestei feline este scăzută, deoarece aceasta cere puțin de la ei”, spune Eva-Maria Geigl. Nu înveți o pisică să alerge după șoareci. „
De aceea, termenul de domesticire, care presupune un proces îndelungat pentru a obține hrană (carne, lapte, ouă) sau un serviciu de la un animal, ca în cazul câinelui, nu se aplică poate la pisică, care este doar îmblânzită.
Astfel se explică de ce Felis catus se întoarce atât de ușor în mediul sălbatic. „Mai ales că F. silvestris și F. lybica au avut multe ocazii de a se hibridiza în cei 2000 de ani de când trăiesc împreună. Există o cantitate semnificativă de sălbăticie în pisica dumneavoastră domestică”, a explicat Eva-Maria Geigl, pentru sciencesetavenir.fr.
