De ce CÂINII îşi aşteaptă uneori stăpânii ANI DE ZILE? Vă amintiţi povestea lui Hachiko? Câinele care şi-a aşteptat zi de zi stăpânul în gara timp de nouă ani după ce acesta a murit? Ei bine, specialiștii explică acest fenomen Hachiko.Oamenii ştiu că animalele reacţionează în diferite moduri atunci când stăpânii lor mor, printre cele mai cunoscute exemple este cel al lui Hachiko, un câine din rasa Akita, a devenit o senzaţie naţională în 1930, după ce a început să apară în staţia de tren la aceiaşi oră în fiecare zi pentru a-şi întâmpina stăpânul. Deşi stăpânul nu a mai venit, câinele a mers în staţia de tren zilnic la aceiaşi oră pentru tot restul vieţii sale.Psihologul Stanley Coren, de la University of British Columbia, a declarat: ,,în urma cercetărilor noastre actuale am descoperit că patrupedele au mintea echivalentă cu cea a unui copil cu vârsta între doi şi trei ani”. De asemenea, acesta a adăugat că animalul este capabil să simtă durere, tristeţe şi depresie, însă îi lipseşte inteligenţa de înţelegere a ireversibilităţii morţii. ,,Înaintea vârstei de cinci ani, copiii nu înţeleg conceptele de bază despre moarte”.Conform cercetărilor, câinii pot avea sentimente complexe şi un grad ridicat de inteligenţă socială. Studiile au demonstrat că sunt capabili să înţeleagă vocabularul uman în timp ce judecă tipul de ton al omului, pentru a descifra mai bine mesajul.Câinii, din punctul de vedere al lui Coren, nu pot înţelege concepte complexe precum moartea. ,,Câinii sunt extrem de sociali şi sunt conştienţi de pierderea individului care era important în viaţa lor, însă nu pot înţelege că persoana a plecat pentru totdeauna”. În ciuda faptului că există multe exemple de câini, precum Hawkeye şi Hachiko, care au stat pentru mult timp la mormântul stăpânilor lor, Coren afirmă că, probabil, câinele aşteaptă ca stăpânul să se întoarcă.Cercetătorii au demonstrat că patrupedul nu stă cu stăpânul său doar pentru hrană, ci pentru că ei sunt capabili să-şi iubească necondiționat stăpânul. În cadrul unui studiu recent, cercetătorii au descoperit că mirosul stăpânului activează o regiune din creierul câinelui numită nucleu caudat, fiind o parte a creierului care generează sentimentul de plăcere, parte ce este foarte activă la oameni atunci când se îndrăgostesc. Coren consideră că mult mai puternic decât orice miros este memoria vizuală, de exemplu cazul lui Hachiko, imaginea staţiei de tren fiind asociată cu stăpânul său, potrivit IFL Science.