Din cuprinsul articolului
De ce mă zgârie pisica? Violenta ca fenomen social reprezintă încercarea individului de a-și impune propria voință, utilizând forța în relațiile cu indivizii din același grup social sau cu indivizi din alt grup.
Cauzele apariției manifestărilor violente sunt extrem de multe, dar țin întotdeauna de inclinarea individului spre astfel de manifestări. Nici pisicile nu sunt o excepție, iar ținta violenței poate fi alt animal din apropiere sau uneori chiar stăpânul.
De ce mă zgârie pisica?
Nu ne vom ocupa în cele ce urmează de cazurile de violență care țin de domeniul patologic. Deoarece acestea reprezintă manifestări care trebuie tratate din punct de vedere medical în modul cel mai serios posibil.
Vom încerca însă să stabilim care sunt limitele între care violența, ca fenomen, poate fi considerată o manifestare normală și cauzele care o pot determina sau amplifica. În care este implicat desigur și factorul uman.
Caracterul violent al pisicii poate fi determinat încă din „copilărie”, adică atunci când stăpânul se joacă cu pisoii în mod inadecvat sau permite acest lucru altor persoane.
Mulți greșesc atunci când se joacă în mod brutal sau necăjind pisoiul. Deoarece acest lucru îi va stimula dreptul la ripostă, care poate fi prin zgârierea cu ghearele sau prin mușcătura.
Dacă la căței este permis acest lucru, deoarece scopul unui câine de pază este de a deveni agresiv (controlat) față de oameni și un bun paznic, această manifestare este însă complet nedorită la pisici.
O astfel de joacă va face din pisoiul nostru un „muscăcios” amuzant, dar mai târziu, când va deveni adult, această manifestare de violență nu va mai fi deloc la fel de amuzantă. Cu un pisoi mic trebuie să ne comportăm calm.
Fără gesturi bruște sau sperieturi
Fără gesturi bruște sau sperieturi. El trebuie mângâiat ușor și tandru, astfel încât să nu-i declanșăm sentimente de posibilă ripostă. Astfel, pisoiul va crește armonios și echilibrat psihic.
Este extrem de periculoasă apariția și încurajarea manifestărilor agresive la o vârstă fragedă la pisoi. Deoarece astfel se poate dezvolta și fixa un caracter violent, imposibil de modificat mai târziu.
Câți dintre noi nu s-au jucat cu „șoricelul”? Adică au mișcat degetele sub o pătură sau cuvertură, așteptând și încurajând „atacul” pisoiului asupra țintei nevăzute?
Să nu vă mire faptul că un asemenea pisoi va considera normal mai târziu să vă atace mâna sau piciorul fără nici o motivație aparentă. Ci doar numai pentru că așa l-ați obișnuit „în joacă”.
Insist asupra acestor aparent nevinovate jocuri, deoarece, aplicate neadecvat exact în perioada de formare a caracterului unei pisici, pot avea repercusiuni în coabitarea cu stăpânul. De aici nu trebuie să se tragă concluzia eronată că nu recomand să vă jucați cu pisoii dumneavoastră.
Manifestările violente pot avea uneori și conotație sexuală, mai ales la masculi (cotoi), la care pot apărea accese de violență pe fond hormonal. Care, de obicei, e trecătoare, conform eva.ro.
