Dilema pisicilor negre. De ce sunt ele considerate ghinioniste, deși inițial aveau o notorietate pozitivă

Prietenii și fanii felinelor știu că nu au de ce să se teamă, dar convingerea că pisicile negre poartă cumva ghinion a dăinuit timp de secole. Desigur, în timpul perioadei de glorie a dominației egiptene (în jurul anului 3000 î.Hr.), toate pisicile erau onorate și venerate în mod notoriu – uciderea uneia dintre ele era chiar o infracțiune capitală -, dar apariția vrăjitoriei în Europa a pus capăt oricărei urme de bunăvoință față de cele mai ascunse dintre feline.

Oamenii, de-a lungul timpului, s-au împărțit în două categorii în ceea ce priveste credința populară despre pisicile negre, astfel că, unii au considerat că sunt aducătoare de ghinion, în timp ce alții le-au venerat, considerându-le aducătoare de noroc.

În timp ce culoarea neagră nu este limitată la anumite rase (de fapt, Asociația Fanilor Pisicilor enumeră „negru solid” ca opțiune de culoare pentru 22 de rase), rasa Bombay este probabil tipul de pisică pe care ți-l imaginezi cel mai des atunci când îți imaginezi o pisică neagră clasică.

La masculi predomină culoarea neagră

Cele mai multe pisici negre vin, de asemenea, cu ochi galbeni aurii, datorită conținutului ridicat de pigment de melanină din corpul lor. Și, deși pisicile all black pot fi atât masculi, cât și femele, există o prevalență ușor mai mare a acestei colorații la pisicile masculine.

Pisicile negre apar cu o frecvență înfricoșătoare în tot tipul de povești folclorice de origine culturală și, deși o mare parte din mitologia lor este de fapt pozitivă, tradiția occidentală a denigrat atât de mult aceste creaturi, încât pisicile negre ca aducătoare de ghinion au devenit un fel de dat în diverse cercuri (cel puțin așa se pare odată ce încep să apară decorațiunile de Halloween, cu „pisici înfricoșătoare”).

Ghinionul pisicilor negre

Se pare că asocierea dintre ghinion și pisicile negre datează încă din secolul al XIII-lea. Nu se știe cu exactitate cum și de ce pisicile au fost asociate cu Diavolul în Evul Mediu, dar credința a fost atât de persistentă încât au fost adunate și ucise în timpul pandemiei de Moarte Neagră sau din jurul anului 1348 d.Hr.

În mod ironic, sacrificarea pisicilor nu a făcut decât să înrăutățească ciuma, care era adesea răspândită prin intermediul rozătoarelor.

Pe măsură ce discuțiile despre vrăjitoria nefastă au început să se răspândească în Europa în secolul al XVI-lea, pisicile (în special cele negre) s-au trezit implicate în vânătoare, pur și simplu pentru că multe presupuse vrăjitoare au luat ca tovarășe pisici de pe stradă.

Cumva, conceptul de „tovarăș” s-a transformat în „familiar”, iar credința că vrăjitoarele se pot transforma în pisicile lor (de obicei negre) de companie a devenit una persistentă, ajungând chiar și în America, unde a fost o parte neștirbită a Proceselor vrăjitoarelor din Salem, Massachusetts.

Nu a contribuit nici faptul că pelerinii puritani care au ajutat la popularea orașului Salem, Massachusetts, erau credincioși devotați în Biblie, iar combinația dintre o teamă majoră față de tot ceea ce avea legătură cu Diavolul (datând din Evul Mediu) și credința persistentă că pisicile negre erau o parte clasică a stilului de viață al vrăjitoarelor a fost una letală.

Pisicile negre în folclor

Folclorul scoțian include o zână cunoscută sub numele de Pisica Sìth, o pisică neagră uriașă (cu o mică pată albă pe piept) despre care se credea că are capacitatea de a fura sufletul unui mort înainte ca zeii să îl poată revendica.

Această credință a dus la crearea unor gărzi de noapte și zi numite „Late Wake” pentru a păzi cadavrele chiar înainte de înmormântare. Scoțienii au folosit, de asemenea, metode încercate și adevărate precum „folosirea de iarbă de pisică” și „săritul mult” pentru a-i speria pe potențialii hoți de suflete Cat Sìth, potrivit Mental Floss.

Există, de asemenea, o mare parte din folclor și legende asociate cu mișcările propriu-zise ale pisicilor negre. În multe dintre țările europene în care felinele sunt încă privite ca aducătoare de ghinion, este un semn de rău augur în plus atunci când o pisică neagră îți trece efectiv prin fața ochilor.

Cu toate acestea, germanii par să fi atenuat această parte a legendei, considerând că o pisică care traversează de la dreapta la stânga este o veste proastă, în timp ce una care se mișcă de la stânga la dreapta este bună.

Mult succes în încercarea de a face o pisică să se miște așa cum vrei tu; după cum știe orice proprietar de pisici, vei avea deja nevoie de noroc, îndemânare și o întreagă răbdare pentru a face orice fel de pisică (neagră sau nu) să urmeze direcția în ceea ce privește plasarea lăbuțelor.

Pirații, de asemenea, au crezut în această convingere, a pisicii care aduce ghinion

Chiar și unii pirați au aderat la credințele bazate pe deplasare, ținându-se de ideea că dacă o pisică neagră se mișcă spre tine, asta înseamnă ghinion, dar o pisică care se îndepărtează de tine înseamnă vești bune. Dacă o pisică neagră intra pe o navă și apoi pleca, nava se va scufunda la următoarea ieșire.

Pisicile negre ca simboluri ale norocului

În unele legende, pisicile negre poartă noroc, așa cum este cazul în unele părți ale Marii Britanii. Credința în puterea pisicilor negre este atât de puternică, încât acestea sunt încă oferite în dar mireselor din Midlands, în Anglia, pentru a ajuta la binecuvântarea noilor căsătorii.

Se pare că influența egiptenilor și dragostea lor pentru pisici s-a păstrat în unele culturi europene. Marinarii și soțiile lor credeau deopotrivă în puterea de a aduce noroc a pisicii negre, unii pescari păstrând astfel de pisici la bord, în timp ce femeile lor păstrau pisici negre acasă pentru o doză dublă de noroc.

Japonezii onorează, de asemenea, pisicile negre ca simboluri ale norocului, în timp ce rușii cred că toate pisicile sunt considerate norocoase.