Fascinanta lume a oceanelor. Episodul 1: Secretele peștelui-balon

Peștele-balon este cunoscut ca fiind extrem de periculos de consumat, deoarece conține o otravă mortală cunoscută sub numele de tetrodotoxină (TTX), care provine din hrana lor. TTX se acumulează în ficatul, gonadele, pielea și intestinele lor.

TTX se leagă de celulele nervoase ale victimei, blocând semnalele și provocând paralizie și, adesea, moartea prin sufocare. Peștele-fugu nu cedează în fața otravii deoarece o mutație genetică împiedică TTX-ul să se fixeze pe nervii lor.

Cum de sunt peștii balon imuni la toxina pe care o consumă

Această rezistență a evoluat în mod repetat la diferite specii de pești-balon. Alte animale, inclusiv șerpii și broaștele, au dezvoltat rezistența la TTX cu exact aceleași mutații genetice. Imunitatea oferă peștilor-balon diverse avantaje: prădătorii învață să îi evite, permițând astfel peștilor-balon să își extindă dieta și să mănânce în siguranță specii contaminate cu TTX.

Masculii au dezvoltat chiar o oarecare simpatie pentru acesta. Femelele își ung ouăle cu TTX, probabil pentru a-i descuraja pe prădători să se înfrupte din ele, iar masculii sunt atrași de miros.
În mod uimitor, carnea unor pești-balon este considerată o delicatesă.

Numită fugu în Japonia, este extrem de scumpă și este preparată doar de bucătari calificați și autorizați care știu că o singură tăietură greșită înseamnă aproape sigur moartea clientului. De fapt, multe astfel de decese au loc anual.

Populația peștilor balon

Există peste 120 de specii de pește-balon în întreaga lume. Cele mai multe se găsesc în apele oceanice tropicale și subtropicale, dar unele specii trăiesc în ape salmastre și chiar în apă dulce. Au corpuri lungi, conice, cu cap bulbos.

Unele poartă marcaje și culori aprinse pentru a-și anunța toxicitatea, în timp ce altele au o colorare mai discretă sau criptică pentru a se amesteca în mediul lor.

Dieta peștelui-balon include în principal nevertebrate și alge. Exemplarele mari pot chiar să spargă și să mănânce scoici, midii și crustacee cu ajutorul ciocurilor lor dure. Se crede că pufferul otrăvitor își sintetizează toxina mortală din bacteriile din animalele pe care le mănâncă.

Unele specii de pești-balon sunt considerate vulnerabile din cauza poluării, a pierderii habitatului și a pescuitului excesiv, dar majoritatea populațiilor sunt considerate stabile.