Frumoasa și eterna fascinantă lume a animalelor. Secretele neștiute ale regnului animal

Regnul animal are o mulțime de exemple care fac ca ciclurile noastre de viață să pară placide și banale.

Existența umană poate părea o chestiune deosebit de complicată. Călătoria pe care o parcurgem de la o necunoscută viață unicelulară la un individ cu mai multe membre care poate cânta, înota, dansa și plânge este una variată și miraculoasă. Regnul animal vine la pachet cu o multitudine de exemple pe care noi le consdierăm ceș puțin bizare.

Ciudățenii din regnul animal

Ciclul de viață al acarianului Adactylidium este atât de trunchiat încât diverse etape se suprapun unele peste altele într-un mod înfiorător. De exemplu, puii se nasc deja gestanți. Aceștia vor purta un număr de larve de acarian femele plus un singur mascul.

Masculul se va împerechea cu femelele în timp ce se află încă în interiorul acarianului mamă. Apoi, toate larvele vor mânca mama din interior și vor ieși însărcinate și gata să înceapă din nou toată treaba asta dezagreabilă. Ce să mai, o telenovelă microscopică.

Cangur sau unul din cel mai extraordinar marsupial din lumea animalelor

Ciclul de viață al marsupialului nostru preferat este unul dintre cele mai extraordinare din lumea animalelor. Pentru început, femela cangur posedă trei vagine și două utere. Două dintre vagine transmit sperma în uter, în timp ce celălalt este folosit pentru a da naștere copilului.

Gestația este incredibil de scurtă. Chiar și la cele mai mari specii de cangur, aceasta durează doar 33 de zile. Din această cauză,  puiul de cangur este doar o mică pată roz, oarbă, fără păr, cu doar două cioturi rotunjite în loc de picioare. În această stare subdezvoltată, puiul trebuie să se cațere prin blana mamei sale și să intre în punga ei, unde se poate hrăni. Apoi rămâne în pungă și se dezvoltă timp de aproximativ șase luni.

Între timp, dacă mama rămâne din nou însărcinată în timp ce primul copil este încă la bord, ea poate îngheța embrionul într-o formă de animație suspendată până când condițiile pentru naștere sunt ideale.

Concediul de paternitate al căluțului de mare

După secole de cercetări și explorări extinse, oamenii de știință au descoperit că oceanul este un loc cu adevărat ciudat. Creaturi care nu respiră, meduze care nu au creier și crabi de 3,5 metri lungime . În multe privințe, acestea depășesc cea mai sălbatică imaginație.

Un ciclu de viață al unui animal ciudat și destul de drăguț implică căluțul de mare. Spre deosebire de aproape orice alt animal de pe planetă, căluțul de mare a schimbat rolurile tradiționale de sex și masculul este cel care „naște”. 

După un demers lung, care implică schimbări de culoare și demonstrații de înot, femela își depune ouăle în punga sau oviductul masculului, pe care acesta le fertilizează. Pe măsură ce până la 2.500 de ouă se dezvoltă în interiorul său, masculul își mărește dramatic dimensiunile înainte de a lansa în ocean puii minusculi. Aceștia sunt apoi lăsați să se descurce singuri, în timp ce tatăl se concentrează pe următorii pui..

Viața unei insecte derutante

Unele cicluri de viață sunt scârboase, altele sunt uimitoare. Apoi, există altele care sunt pur și simplu derutante. Să luăm exemplul cicadei. Aceste insecte mari, zburătoare, sunt renumite pentru ciripitul lor incredibil de puternic și, de asemenea, pentru existența lor neobișnuită.

Cicada de 17 ani este identificată ca atare deoarece trăiește sub pământ pentru acea perioadă de timp, dezvoltându-se lent în timp ce se hrănește cu seva copacilor. Apoi, la fiecare 17 ani, toate aceste cicade ies la suprafață deodată și trăiesc pentru… doar câteva săptămâni. Așadar, 17 ani sub picioarele noastre, urmați de doar o lună în aer liber. Apoi toate dispar pentru încă un deceniu și jumătate.

O imagine proastă a paraziților

Nici o minte științifică mai puțin importantă decât Charles Darwin nu a crezut că ciclul de viață neplăcut al viespii parazite era suficient pentru a pune la îndoială existența lui Dumnezeu. De fapt, în anii care au urmat, cercetătorii și-au dat seama că aceste viespi sunt chiar mai stârnitoare decât și-a dat seama Darwin inițial.

Multe varietăți ale acestei viespi nu numai că își injectează puii în gazda lor, astfel încât aceștia să poată fi devorați din interior, dar eliberează și substanțe chimice pentru a putea controla mintea creaturii în care se ghemuiesc, forțând-o să adopte un comportament complet benefic pentru gazda parazită.

Un soi numit Copidosoma floridanum trăiește în interiorul unei omizi de molie și se dezvoltă în două tipuri specifice de larve; unele care sug sângele creaturii și îi mănâncă organele și altele care atacă și mănâncă viespile care sug sângele omizii și îi mănâncă organele. Canibali parazitari frați și surori. Darwin ar fi putut avea dreptate, potrivit bbcearth.com.