Imbatranirea, explicata prin analiza genelor unui pestisor

Nothobranchius furzeri sau Turquoise killifish este o specie de pesti ce se gaseste in apele din Mozambic si Zimbabwe. Aceste vertebrate au inregistrat, de-a lungul evolutiei sale, schimbari in genele responsabile de recuperarea ADN-ului si de imbatranire.Potrivit descopera.ro, cercetatorii germani spera sa gaseasca cheia imbatranirii omului, analizand genomul acestor pesti. Este vorba de gena IGF1R, care este cea responsabila de longevitate. In treia luna de viata, la pesti apar semne de imbatranire, murind la varsta de 3-4 luni.Pestii locuiesc in iazurile temporare care se umplu in timpul sezonului ploios si se usuca pentru restul anului. In timpul perioadei umede, care dureaza relativ scurt, pestele reuseste sa se dezvolte rapid, sa creasca, sa se reproduca, depunand icre. In perioada secetoasa, acumularile de apa se pierd, pestii mor, iar icrele se pastreaza aproximativ un an datorita faptului ca ajung in starea de anabioza.Geneticienii de la Institutul Max Planck de Biologie si Imbatranire,  din Cologne (Köln), Germania, cred ca, cu ajutorul modificarii genomului la acesti pesti, vor intelege cauza imbatrinirii lor si mai apoi a omului.”Poate ca aceste gene sunt cheile centrale in supravietuire. La unele specii, aceste gene pot accelera imbatranirea, iar in la altele o pot incetini”, afirma Dario Valenzano, genetician la Institulul Max Planck.“Noi suntem incantati sa incercam sa prelungim durata de viata a acestui peste”, afirma Anne Brunet, de la Universitatea Stanford din California.Cerectatorii au descoperit ca gena IGF1R este responsabila de longevitatea balenelor din Groenlanda (acestea traiesc mai mult de 200 de ani) si liliecilor Brandt (care au o viata de aproximativ de 40 de ani). Unele mutatii de acelasi fel au fost observate si la gena care la oameni declanseaza dezvoltarea dementei.”Killifish ofera, inca, speranta de a ajuta in cercetarea imbatranirii. Oamenii de stiinta au o lista lunga de gene care pot extinde durata de viata a nematozilor, mustelor de fructe si drojdiei, dar ramane de vazut daca aceleasi gene, precum  IGF1R ar putea avea acelasi efect si in cazul pestelui killifish”, afirma Matt Kaeberlein, un biochimist de la Universitatea Washington din Seattle.Surse text: Nature, Naked Science