Întrebarea serii: Au câinii un simț al timpului? Răspunsul ar putea sa vă surprindă

În timp ce mulți câini pot învăța să grăiască pentru a vă spune că este timpul pentru plimbare sau pentru a primi dulciuri, nu pot înțelege cu adevărat conceptul de ore și minute. Dar au câinii simțul timpului? Se pare că da! Din mai multe motive.

Pentru a afla mai multe, am căuta câteva informații și le-am găsit  la Lisa Radosta, care este un behaviorist veterinar certificat de consiliu și proprietar al Florida Veterinary Behavior Service.

Pot câinii să citească timpul?

„Câinii mai mult ca sigur au un simț al trecerii timpului”, spune expertul în comportamentul câinilor. „Cel mai probabil, ei identifică trecerea timpului în raport cu alți stimuli, cum ar fi poziția soarelui pe cer, foamea, setea sau poziția lunii pe cer”, adugă Lisa Radosta. Câinii răspund la ritmurile lor circadiene înnăscute, la fel ca și oamenii. Radosta spune că acestea sunt influențate și de factori externi, cum ar fi cantitatea de lumină și întuneric la care sunt expuse în timpul celor 24 de ore ale zilei.

Cercetările de la Universitatea din Illinois Urbana-Champaign afirmă că mamiferele „au un ceas biologic situat în hipotalamus, o parte a creierului care controlează funcțiile biologice de bază, cum ar fi ritmul respirator, ritmul cardiac și reproducerea”. Mai mult, proprietarii de animale de companie modifică adesea expunerea la lumină a companionilor lor sau schimbă calendarul altor influențe, cum ar fi hrănirea și timpul de joacă, „pentru a-și ajuta companionii să se adapteze la viața din lumea oamenilor”.

Așadar, este vorba mai puțin despre faptul că ghemotocul tău de blană știe că este ora 10 și ceva și mai mult despre faptul că anumite indicii din mediul înconjurător le spun ce ar trebui să se întâmple.

Cum știu câinii când este timpul să se trezească, să se plimbe sau să mănânce?

Cățeii noștri nu echivalează neapărat lumina zilei cu „dimineața” sau întunericul cu „noaptea”. Mai degrabă, simțul timpului al unui câine este întărit de rutinele și comportamentul nostru.

„În timp ce pentru noi lumina zilei poate însemna dimineața, aceasta înseamnă și multe alte lucruri, cum ar fi cafeaua, micul dejun, dușul și pregătirea pentru școală sau serviciu”, spune Radosta. „Pentru câini, nu este diferit. Lumina zilei înseamnă începutul: să ia micul dejun, să-și facă nevoile, să se plimbe, să primească masa și așa mai departe.”

Veterinarul adaugă că aceleași activități obișnuite se întâmplă și noaptea: părintele se întoarce de la serviciu iar cina este servită. La o anumită oră încep plimbările lungi, care de obicei se consumă înainte de culcare.

Câinii învață despre cauză și efect, la fel ca noi. Puteți vedea acest lucru atunci când folosiți dresajul cu  recompensare pentru a învăța trucuri sau alte comportamente. Radosta spune că, din moment ce câinii trăiesc cu noi și, mai ales, se bazează pe noi pentru orice, comportamentele și rutinele noastre au un impact asupra simțului lor al timpului.

Așadar, dacă obiceiurile ajută la stabilirea faptului că nevoile lor sunt satisfăcute, vor ajunge în mod natural să recunoască și să răspundă la acele numeroase momente de cauză și efect de-a lungul zilei. „De exemplu, cina. Mâncarea are un gust bun și foamea dispare. Indicii care duc la cină, nu doar pregătirea bolului, ci chiar și acele lucruri anterioare, cum ar fi venirea acasă de la serviciu, sunt apoi asociate cu cina”, spune ea. 

Explicațiile detaliate oferite de medicul veterinar

Câinii sunt atât de inteligenți și sunt născuți pentru a se conecta cu noi. Un studiu al Centrului de Cogniție Canină din Arizona a explorat exact momentul în care cățeii manifestă abilități sociale și interes pentru fețele umane. Constatările sugerează că, încă de la vârsta de 8 săptămâni, cățeii au „capacitatea de a urmări indicii umane, ceea ce începe chiar înainte ca puii să fi fost socializați pe scară largă cu oamenii”.

Stomacul câinelui dumneavoastră clocotește de foame? Bineînțeles că da. Este pregătit pentru o pauză de oliță? Absolut. Dar Radosta spune că aceste funcții biologice sunt mai puțin determinate de ceas și mai mult de nevoile personale, iar rutina dictează uneori și acest comportament. De exemplu, dacă dumneavoastră și medicul veterinar stabiliți că cel mai bun moment pentru a vă hrăni cățelul este la prima oră dimineața și din nou seara devreme, și că este vorba de o anumită cantitate de mâncare de fiecare dată, corpul său se adaptează la acest program. 

Sigur, va accepta o răsfăț oricând, dar dacă porțiile normale de mic dejun și cină întârzie, va avea poftă de mâncare și vă va anunța! Poate că vă urmărește mai mult decât de obicei sau dă din lăbuțe la dumneavoastră. Nu este vorba atât de mult de faptul că spune: „Hei! Este ora 17:00 și este timpul pentru cină!”, ci mai degrabă „Nu mai este mâncare. Știu asta, pentru că mi-e foame. Și, um, ei bine, de obicei există mâncare chiar acum. Hrănește-mă”!

Prietenii noștri cu blană au nevoie de o anumită structură zilnică, de obicei întărită de alegerile pe care le oferim. În acest fel, timpul este relativ, dar ei ne vor urma întotdeauna exemplul. „Câinii își petrec viața urmărindu-ne pe noi și lumea din jurul lor. Apoi, ei conectează aceste lucruri pentru a-i ajuta să dobândească stabilitate și o bună calitate a vieții”, a explicat Lisa Radosta pentru dailypaws.com.