Silvana ChiujdeaPlanurile de a dezvolta noi porturi în Australia şi echilibrul ecosistemului sunt două lucruri care nu pot fi compatibile, avertizează UNESCO. Comoara pe care o presupune Marea Barieră de Corali ar putea fi iremediabil distrusă de satisfacerea unor interese economice de moment.La Marea Barieră de Corali îşi au habitatul şase specii de broască țestoasă marină , 30 de specii de delfini și balene, și este un loc în care Dugong, pe cale de dispariție, se simte foarte bine. Dugongii sunt singurele mamifere marine care se hranesc exclusiv cu plante de apă, ceea ce de altfel le-a şi atras denumirea de „vaci de mare”.Potrivit Time Magazine, în luna august, ministrul australian al Mediului, Patrimoniu și Apelor, Mark Butler va decide dacă va permite extinderea unui nou port din Marea Barieră de Corali.Reciful, aflat de-a lungul coastei Queensland, un stat bogat în resurse minerale, iar guvernanţii vor să transporte cărbunele din zonă la Abbot Point. Construirea de terminale de cărbune ar presupune dragarea de până la 3 milioane de metri cubi de material de pe fundul oceanului pentru a permite accesul navelor de mari dimensiuni. Abbot Point se află situat în zona de patrimoniu a Marii Bariere de Corali.Marea Bariera de Corali este se află în patrimoniul mondial al UNESCO. În luna mai, profesorul Terry Hughes, un expert în domeniu, a declarat într-o intervenţie la în faţa senatorilor: „Consider că, bazându-mă pe experienţa mea, că cantitatea foarte mare de material ce va fi dragat, va grăbi pur și simplu declinul continuu de la Marea Bariera de Corali”.Un raport UNESCO critică autorităţile din Queensland pentru că nu monitorizează acele investiţii cu „impact negativ” asupra recifului.În cazul în care problemele semnalate de UNESCO nu sunt remediate până în 2014, atunci reciful ar putea fi introdus pe lista Patrimoniului Mondial în pericol.
