Oamenii tind să se adreseze tuturor câinilor ca și cum aceștia ar fi niște bebeluși, însă răspunsul lor la modul de vorbire specific – rar și pe ton înalt – diferă considerabil în funcție de vârsta patrupedului, potrivit unui studiu realizat recent în Statele Unite, informează, potrivit Agerpres, Science Daily.Atunci când se adresează companionilor lătrători, oamenii utilizează un limbaj specific pentru comunicarea cu câinii, similar celui folosit atunci când le vorbesc bebelușilor – rar și pițigăiat – pentru a le capta atenția și a le oferi noțiuni introductive de limbaj.O echipă internațională condusă dr. Nicolas Mathevon, formată din oameni de știință de la Hunter College din cadrul Universității din New York și de la Universitatea Lyon/Saint-Etienne, a concluzionat în urma studiului că puii manifestă un răspuns prompt, înnăscut, la acest tip de limbaj specific direcționat către câini. Pe de altă parte, exemplarele adulte nu reacționează diferit atunci când oamenii le vorbesc astfel în comparație cu modul de adresare normal.În ciuda diferenței de răspuns, oamenii vorbesc rar și pițigăiat atunci când li se adresează câinilor din toate grupele de vârstă. Acest lucru sugerează, susțin cercetătorii, că acest limbaj este utilizat de fapt în orice interacțiune cu ființele care nu vorbesc, nu numai pentru ascultătorii juvenili. Concluzia este susținută de situațiile în care oamenii se adresează semenilor despre care știu că nu înțeleg ușor, cum se întâmplă în cazul comunicării cu persoanele foarte în vârstă sau cu cele care nu cunosc limba respectivă.Procedând astfel, spun cercetătorii, oamenii nu numai că doresc, în mod inconștient, să se facă mai bine înțeleși, ci și că încearcă să promoveze deprinderea limbajului.Rămâne de văzut, însă, de ce puii de câine preferă limbajul „de bebeluș”, iar exemplarele adulte demonstrează o lipsă de preferință în acest sens, notează sursa citată.