Incepand cu anul 1950, geneticianul rus Dmitri K. Belyaev (decedat la varsta de 68 de ani, in 1985) a incrucisat selectiv, la o ferma din Novosibirsk, Siberia, sute de vulpi din generatii diferite, reusind apoi sa creeze ceea ce nu s-a mai vazut: o vulpe domesticita.Scopul cercetarii lui (care continua si acum Institutul de Citologie si Genetica la Novosibirsk) a fost de a recrea procesul prin care oamenii au reusit, treptat, sa domesticeasca cainii salbatici si sa-i transforme in cei mai buni prieteni….Pentru a realiza experimentul, geneticianul a ales vulpile cele mai docile. Apoi a avut grija de generatiile succesive, de fiecare data alegand cei mai potriviti indivizi pentru scopul sau…Practic, un proces similar cu cel folosit de catre crescatorii de caini, care selecteaza de la diferite rase caracteristicile dorite pentru conceperea de rase noi.Si chiar daca, in general, vulpile sunt foarte greu de domesticit, vulpile lui Belyaev au fost imblanzite cu usurinta, iar la final, vulpile salbatice se comportau precum cainii – isi leganau coada si se gudurau in prezenţa oamenilor. De asemenea, le placea sa fie mangaiate si sa-i linga pe oameni pe fata.https://www.youtube.com/watch?v=0jFGNQScRNY”Animalele sunt proiectate genetic pentru contactul uman”, spunea cercetatorul, adaugand ca vulpilor lui „le place sa le scarpini pe burta, precum pe caini”.Posibila explicatie a unui astfel de comportament, la vulpi, sta in schimbarile neurologice si endocrinologice realizate prin imperecherea selectiva, potrivit unei lucrari realizate de Lyudmila Trut, de la Institutul de Citologie si Genetica din cadrul Academiei de Stiinte din Rusia.Lucrarea prezinta schimbarile provocate de domesticirea animalelor, in cadrul careia s-a descoperit ca animalele domesticite au alte niveluri de chimicale in creier. De exemplu, glanda ce secreta adrenalina nu este la fel de activa, insa nivelul de serotonina este crescut. Serotonina regleaza comportamentul agresiv, dupa cum scrie Trut.Sursa: Discover Magazine
