Nu toți câinii sunt construiți să stea afară. În ciuda aspectului, această rasă de câini este expusă unor riscuri suplimentare

Când vine vorba de popularitate, boxerii o au din plin. Aceste canine inteligente au toate calitățile necesare  sunt jucăușe, loiale și extrem de afectuoase. .American Kennel Club i-a catalogat ca fiind a 14-a cea mai populară rasă din America în 2020.

Originară din Germania, rasa boxer a fost folosită inițial ca mesager și câine de pază pentru armată. A devenit popular în America în anii 1940, când soldații care se întorceau din Al Doilea Război Mondial și-au adus acasă câinii de pază. Astăzi sunt preferați în rândul familiilor pentru prietenia lor cucei mici, precum și cu alți câini.

Boxerul tânjește după atenție

Dar, spre deosebire de alți câini de talie similară, cum ar fi Rottweilerii și ciobăneștii australieni, boxerii nu sunt potriviți să petreacă mult timp afară. Dacă dețineți un boxer, cel mai sănătos loc în care să trăiască este în casă, alături de familia sa umană. De ce? Aveți mai jos cinci motive.

Una dintre cele mai simpatice trăsături de caracter ale boxerului este nevoia sa de afecțiune. Și, ca un câine de familie, își dorește cu adevărat să fie alături de oamenii săi cât mai mult posibil. Ținându-l afară și departe de cei pe care îi iubește cel mai mult îi poate schimba în rău comportamentul câinelui . 

Boxerii care sunt lăsați singuri afară pentru perioade lungi de timp pot prezenta un comportament agresiv și poate manifesta inclusiv tendințe teritoriale. Totodată, poate dezvolta comportamente distructive, cum ar fi ronțăitul obiectelor din casă. Poate suferi de stres și anxietate. 

Cel mai recent strămoș al boxerului este bullenbeisser, un câine crescut pentru a vâna mistreți, urși și căprioare. Ca descendent direct, boxerul are o față plată, perfectă pentru a se agăța de pradă și a respira în același timp. Din păcate, acest design nu este eficient pentru a se răci eficient în timpul verii, așa că trebuie să muncească mult mai mult decât majoritatea câinilor pentru a se răcori atunci când temperatura este ridicată.

Boxerul are părul scurt

Spre deosebire de oameni, boxerul nu are glande sudoripare. Ei se răcoresc gâfâind, ceea ce schimbă aerul cald din plămâni cu aerul mai rece din exterior. Deoarece rasele brahicefalice, precum boxerii, sunt predispuse la supraîncălzire și sunt mai predispuse la probleme respiratorii, acestea se simt mult mai confortabil în interior atunci când temperaturile cresc.

Deși blana boxerului dumneavoastră este ușor de îngrijit, părul său scurt nu reprezintă o protecție prea mare în timpul lunilor reci de iarnă. Pentru că nu are un strat inferior de blană (care acționează ca o izolație) ca multe rase, cum ar fi ciobanii australieni și Akita Inu, blana sa subțire îl face, de asemenea, susceptibil la arsuri solare pe tot parcursul anului în timpul orelor cu cea mai intensă insolație.

Teoriile privind originea numelui boxerului variază, totuși, o teorie populară presupune că numele se datorează modului în care stă pe picioarele din spate și „boxează” cu labele din față. Rasa este, de asemenea, cunoscută pentru abilitățile sale de a sări și se cățăra. Așa că un boxer plictisit ar putea fi mai predispus să caute aventura în afara limitelor curții sale.

Trăind afară este expus riscului paraziților

Boxerul este un câine de pază loial. Sunt șanse mari ca el să se poată apăra de majoritatea prădătorilor; cu toate acestea, unele dintre cele mai mici amenințări pot fi cele mai periculoase. Paraziții precum puricii, căpușele și țânțarii sunt purtători de boli precum tenia, boala Lyme. Aceste insecte urâte trăiesc afară, în iarba înaltă și în tufișuri, așteptând ca un mamifer gazdă să treacă pe lângă ele.

Trăind în aer liber riscă, de asemenea, să se deshidrateze și să facă insolație în timpul lunilor fierbinți de vară. Din nou, nasul scurt și capul lat al boxerului îl expun mai mult riscului acestor afecțiuni decât omologii săi canini cu nasul mai lung. Am înțeles. Boxerul tău salivează și sforăie. Și dacă nu a fost dresat, este posibil ca și el să nu aibă unele dintre manierele de care are nevoie pentru a deveni un bun animal de casă. 

Investește în niște cursuri bune de dresaj de obediență. Găsește un loc pentru cușca lui, astfel încât lătrăturile lui nocturne să nu țină trează întreaga familie. Oferiți-i multă mișcare cel puțin două plimbări de 30 de minute pe zi, dacă este posibil. Și, mai presus de toate, răsplătiți-i natura drăgălașă cu multă dragoste și afecțiune.

Nu uitați că nu este doar una din cele mai populare rase de câini ; este, de asemenea, un membru al familiei. Și, mai mult decât majoritatea raselor, tinde să se comporte ca atare. Cu dragostea și îndrumarea corespunzătoare, va fi un câine de pază feroce și loial, precum și un tovarăș de joacă prostuț și prietenos în interior și în exterior.