O scurtă călătorie în lumea fascinantă și neștiută a pisicilor. Simțurile care transformă felinele în prdători excelenți

Simțurile îmbunătățite ale unei pisici sunt niște mecanisme minunat de complicate. Aflați fapte fascinante despre cele cinci simțuri ale pisicuței și dacă există și un al șaselea, așa cum susțin unii mândri proprietari de pisici. De la cântatul la pian până la efectuarea de salturi cu spatele și urcarea în copaci care sfidează gravitația, pisicile ne surprind constant cu abilitățile lor impresionante. Dar în spatele acestor abilități uimitoare se află simțurile fin reglate ale pisicilor, perfecționate de-a lungul a mii de ani de stat la pândă.

Pisicile noastre au mustăți care funcționează ca niște antene, urechi care acționează ca niște parabolice și un mecanism dublu de miros care întrece chiar și pe cele al câinilor. Lumea senzorială a pisicilor este intrigantă și, în multe feluri, unică.

Un fapt fascinant despre simțul olfactiv al pisicilor

În afara interacțiunilor sociale, acest simț puternic al mirosului este unul dintre cele mai bune instrumente de vânătoare pe care și le-ar putea dori o pisică, identificând prada cu mult înainte de a suspecta orice pericol. Același lucru este valabil și pentru hrana pentru pisici care stă bine ascunsă în fundul dulapului din bucătărie. Să nu credeți că simțul olfactiv al pisicuței nu a identificat deja prețioasa ascunzătoare doar pentru că nu o vede!

Mustăcioasele au un mecanism dublu de simț al mirosului care este o superputere tare și destul de rară în regnul animal. La fel ca și alte animale, pisicile au receptori olfactivi (miros) obișnuiți pentru a capta aromele din aer. Dar pisicile au, de asemenea, un al doilea „nas” situat în cerul gurii, numit organul vomeronasal. Acesta are o utilizare ușor diferită, deoarece captează semnăturile feromonilor pe care receptorii olfactivi obișnuiți nu le pot detecta. Acești feromoni sunt importanți pentru informații sociale, de împerechere și teritoriale.

Simțul vizual al pisicilor

S-ar putea ca vederea pisicilor să nu le califice pentru a picta opere de artă, dar atunci când vine vorba de o misiune de vânătoare în miez de noapte, ochii pisicii sunt perfecți. Câmpul lor larg de vedere și abilitățile de detectare a mișcărilor le fac să fie vânători atât de pricepuți. Când vine vorba de capacitatea pisicilor de a vedea în întuneric, un studiu a descoperit că o mare parte din ceea ce le permite să opereze atât de bine noaptea este faptul că pisicile pot vedea lumina ultravioletă pe care noi, oamenii, nici măcar nu o putem detecta.

Cu toate acestea, vederea lor pe timp de zi este mai puțin accentuată, deoarece ele sunt mai ales vânători de seară și de noapte. În plus, pisicile au un tip de miopie, astfel încât pot să se concentreze bine asupra obiectelor aflate mai aproape de ele, dar au dificultăți cu obiectele aflate la distanță. În ciuda ochilor lor inteligenți, un șoarece care se furișează ar putea avea totuși șanse să treacă neobservat. Se pare că pisicile au un punct orb situat chiar sub bărbie. Așadar, dacă pisoiul tău nu poate vedea lucrurile de sub nasul lor, acum știi de ce!

Simțul auzului la pisici

Este de așteptat ca natura prădătoare a pisicii să fie susținută de o bună inginerie felină, iar auzul nu face excepție. Un mic foșnet în frunzele de pe jos ar putea trece neobservat de oameni, dar pisoiul tău va ciuli rapid urechile și va investiga mai departe. Urechile în formă de con funcționează ca o antenă satelit felină, ajutându-le să audă o gamă largă de frecvențe. De fapt, ele pot auzi mai multe frecvențe decât majoritatea mamiferelor, inclusiv noi, oamenii.

Forma urechii externe îndeplinește două sarcini într-unul singur: ajută la amplificarea sunetului în timp ce acesta este transmis către urechea medie și interioară și detectează exact de unde vine zgomotul. Auzul este deosebit de util atunci când se iese la vânătoare sau pentru a evita să fie vânat, așa că nu este de mirare că acest simț al pisicii a evoluat pentru a fi un mecanism de detecție impresionant.

Un mit despre auzul pisicilor, demascat

Dacă pisoiul tău este alb și are ochii albaștri, este foarte probabil să fii mai interesat de simțul auditiv al pisicii tale decât alți proprietari de pisici. Pe baza unor mărturii anecdotice, aceste pisici particulare au fost puse într-o clasă aparte de către iubitori care se tem că aspectul lor este cumva legat de incapacitatea de a auzi. Deși există unele dovezi că unele pisici albe sunt mai predispuse la surditate genetică, nu este adevărat pentru toate pisicile cu acest aspect.

Simțul gustului la pisici

În timp ce majoritatea simțurilor pisicilor sunt foarte sensibile, gustul este cel mai ciudat. Ele au doar câteva sute de papile gustative, în comparație cu peste 9000 de papile gustative pentru oameni! Acest lucru înseamnă, de exemplu, că pisicile nu sunt capabile să guste nimic dulce. Cu toate acestea, mulți cred că simțul lor olfactiv sporit compensează gustul lor slab.

Simțul olfactiv al pisicilor

Puterea unei pisici de a detecta mirosurile nu este deloc de neglijat. Cu aproape de 40 de ori mai multe celule sensibile la mirosuri decât posedă nasul nostru uman, simțul olfactiv al pisicii este un mecanism minunat de complex, pe care unii cercetători îl clasează chiar deasupra celui al caninelor noastre de încredere.

Nu este de mirare, așadar, că se va baza mai mult pe ceea ce simte nasul decât pe ceea ce văd ochii pisicilor  pentru a-și înțelege mediul înconjurător. De la legătura dintre mamă și pui, la vânătoare, împerechere și explorarea împrejurimilor, simțul olfactiv al pisicii este cel mai de încredere instrument al acesteia pentru a capta informații vitale.

Totuși, un lucru pe care trebuie să-l țineți departe de pisică este orice lucru amar, cum ar fi lămâile sau cafeaua. Papilele lor gustative nu sunt fani ai acestui gust, deoarece semnalele amare sunt interpretate ca însemnând alimente periculoase sau otrăvitoare. Este același motiv pentru care lichidele și spray-urile amare sunt uneori folosite pentru a descuraja pisicile să muște și să mestece mobila sau rănile.

Un simț gustativ unic

Experții cred că pisicile nu au gena dulce care le permite să simtă gustul alimentelor dulci și că ar putea fi singurul mamifer în această situație. Deși unii stăpâni pot jura că pisica lor are o poftă de dulce, este foarte posibil ca acel conținut de grăsime să fie cel care face ca aceste alimente dulci să fie atractive pentru ele, nu dulceața în sine.

Simțul tactil sofisticat al pisicilor este întotdeauna acolo pentru a le sprijini și a le îmbunătăți vederea. Mustățile sunt un element de încredere al pisicii radar de încredere și funcționează ca receptori tactili care le ajută să măsoare distanțele cu precizie. Dacă vedeți pisica navigând cu succes prin spații imposibil de înguste sau sărind cu grație pe cornișe subțiri, mustățile sunt cele care depun o muncă grea.

Receptorii tactili sunt, de asemenea, prezenți pe nasul și labele lor. Blana pisicii contribuie ea însăși la un simț tactil sporit, deoarece captează mereu informații senzoriale. Acesta este motivul pentru care pisica ta răspunde prin toarce tot ce o mângâi sau o mângâi.

Probabil că vă gândiți la mustățile pisicii ca la o trăsătură facială. Se pare că mustățile sunt prezente și pe picioarele din față ale pisicii. Ele provin din vremurile în care pisicile făceau multe urmăriri și vânători, iar mustățile de la picioarele din față sunt cruciale pentru a detecta poziția prăzii pe care urmează să o prindă.

Comportamentul pisicii și al șaselea simț

Pisicile sunt creaturi misterioase, iar majoritatea stăpânilor se întreabă ce văd atunci când se uită atât de intens la canapea sau ce încearcă să prindă cu lăbuțele în aer. Nu putem explica pe deplin comportamentul pisicii , motiv pentru care mulți stăpâni au ajuns să creadă că există o abilitate specială, al șaselea simț al pisicii, care poate explica totul.

În ciuda faptului că unii iubitori de pisici susțin că au fost martori la faptul că și-au văzut pisica prezicând un pericol iminent sau comunicând cu persoane nevăzute, nu există dovezi solide că pisicile sunt capabile să detecteze lucruri dincolo de ceea ce sunt capabile cele cinci simțuri obișnuite.

Dar există o treabă importantă cu care dragele noastre feline pot fi de încredere și care le apropie destul de mult de magie. Studiile au arătat că asocierea unei pisici cu un copil autist sau chiar cu un pacient cu demență poate fi extrem de benefică. Conexiunea specială dintre pisică și pacient este capabilă să transforme vieți, așa că, chiar dacă al șaselea simț al pisicii nu există, felinele noastre sunt totuși niște creaturi uimitoare, potrivit purina.co.uk.

Deci, iată-le: abilitățile senzoriale extraordinare ale pisicilor. Continuați călătoria în lumea fascinantă a pisicilor cu aceste fapte amuzante despre pisici sau cunoașteți mai bine psihologia felină pentru bunăstarea emoțională a pisoiului dumneavoastră.