Psihologii au remarcat in ultima vreme, la multi dintre oamenii care care au animale de companie – o dorinta obsesiva de oferi acestora trasaturi cat mai umane.O nevoie de a transforma cainii sau pisicile (si nu numai) in membri autentici ai familiei.In acest caz, psihologii vorbesc despre „antropomorfism”.„Oamenii le ofera cainilor si pisicilor cam tot ce se ofera fiintelor umane: de la nastere asistata, nume de botez, aniversari, cadouri de Craciun, somn in acelasi pat, inmormantari, pana la servicii psihologice pentru caini sau chiar servicii psihologice si pentru parintii animalului raposat… ca sa nu mai vorbim de imbracaminte, coafor, igiena personala, masaj sau yoga pentru caini. Unele persoane au identificat aceasta nevoie a oamenilor de a-si umaniza animalele de companie si au dezvoltat adevarate afaceri foarte profitabile, oferindu-le servicii care, de regula, sunt valabile doar fiintelor umane”, afirma psihologul Iuliana Fűlas, potrivit ebibiliothecaseptentrionalis.worldpress.com.Antropomorfismul, un fenomen „la moda”Chiar si in testul psihologic „Familia mea”, aplicat in cabinetele de psihologie, spune specialistul, in aproximativ 80% din cazuri apare si un animal de companie. „Am observat din ce in ce mai multe persoane care vorbesc despre caini si pisici ca si cum ar fi copiii lor. De cate ori nu ati auzit expresia „Fetita mea e foarte jucausa si neastamparata, mi-a ros toata mobila?”. In acelasi timp, este destul de ingrijorator ca din ce in ce mai multi tineri prefera sa-si cumpere un animal de companie si refuza sa aiba un copil”, spune psihologul Iuliana Fűlas.Totodata, specialistul afirma ca atribuirea trasaturilor umane, tendinta de judeca comportamentul unei fiinte non-umane, dupa modelul uman, atribuindu-i un psihic, insusiri omenesti – adica ceea ce poarta numele de „atropomorfism” – a devenit cea mai noua afectiune in toata lumea, dar si in Romania.”Daca persoanele isi imbraca obsesiv cainele sau pisica cu rochite, pantalonasi, pantofi sau alte accesorii, din dorinta de a-l face cat mai uman, e posibil sa sufere de antropomorfie si ar trebui sa consulte un psiholog. Cauzele principale pentru care devenim antropomorfici sunt egoismul si singuratatea sau chiar singuratatea in doi. De cele mai multe ori, teama de a nu fi respinsi, teama de esec in cuplu ne impinge sa alegem dragostea unui animal, care ne iubeste neconditionat, iar noi credem ca avem un control asupra lui, stiind ca niciodata nu ne va parasi”, explica psihologul Fűlas.Acest tip de fobie (teama de a nu fi parasit), continua specialistul, impiedica relatiile cu ceilalti oameni, iar prin atribuirea animalelor de trasaturi umane, chiar cu agresivitate uneori, dorim sa detinem controlul asupra situatiei. „Ne dam seama ca acest asa-zis control ne depaseste atunci cand cainele nostru latra in miez de noapte si trezeste toti vecinii din bloc. Nu te poti supara pe un caine pentru ca acesta latra, spunandu-i ca e obrazic. Menirea lui este sa latre, iar problema este a omului ca nu il creste in mediul lui natural sau, in cel mai rau caz, ca nu-l dreseaza. Crescandu-l in casa, familia ta devine haita lui, iar el inca nu a inteles cine este stapanul haitei”, declara psihologul.De ce este nenatural sa ne imbracam cainii?Specialistul este de parere ca dorinta noastra de a-i schimba animalului de companie comportamentul de caine in comportament uman este inutila, iar ca sa intelegem mai bine modul in care percepe cainele o haina, am putea sa-l comparam cu lupul, deoarece se trag din acelasi stramos. „In haita, lupii mai mari se aseaza deasupra celor mai slabi, pentru a-i domina, iar pe acelasi principiu intelege si animalul de companie actiunea noastra de a-l imbraca. Primul sau instinct, chiar daca noi credem ca domesticirea lui ii inhiba instinctele primare, va fi sa se scuture si sa dea jos hainele, pantofii si celelalte accesorii. Imbracandu-l, mai mult il stresam”, declara psihologul Iuliana Fűlas.Psihologul concluzioneaza spunand ca, „trebuie sa intelegem ca, oricat de frumoase si inteligente sunt animalele de companie, nu pot suplini o fiinta umana!”Sursa text: books.google.ro si researchandmarkets.com
