Capacitatea de a atasa sunete pentru crearea de mesaje inteligibile nu apartine exclusiv oamenilor, potrivit unui studiu publicat in revista „PLoS Biology” care releva ca o specie de pasare numită „pomatostoma cu calota maron”, care este un fel de vrabie, are si ea aceasta capacitate de a comunica, informeaza AFP.Potrivit cercetatorilor, este pentru prima data cand aceasta capacitate este observata in lumea animala, aceasta putand pune intr-o lumina noua originile limbajului uman.Pasărea, al carui nume stiintific este Ruficeps Pomatostomus, traieste in Australia si este foarte sociabila fiind capabila sa creeze noi sensuri din rearanjarea sunetelor, ca o formă de „pălăvrăgeală” avand similitudini cu modul in care oamenii creeaza cuvinte.Oamenii de ştiinta cred ca aceasta descoperire ar putea dezvalui toate etapele incipiente ale aparitiei unor sisteme de limbaj elaborat utilizate astazi, mai scrie AFP”Cercetarile facute anterior indica faptul ca animalele si, in mod particular, pasarile sunt capabile sa combine diferite sunete pentru a forma o melodie complexa”, a spus Sabrina Engesser de la Universitatea din Zurich (Elveţia), unul dintre principalii autori ai studiului.Dar aceste cantece nu au de obicei o semnificatie specifica, deoarece modificarea aranjamentului sunetelor nu pare sa altereze mesajul in ansamblul sau, cum ar fi o alerta de prezenta a unui animal de prada, a precizat sursa citata.Spre deosebire de majoritatea pasarilor, aceasta nu canta, dar utilizează un repertoriu vocal larg, caracterizat prin apelul discret la sunete individuale mai scurte si distincte din punct de vedere acustic, a explicat omul de stiinta.”Noi credem ca aceste specii de pasari ar putea alege sa rearanjeze sunetele pentru a produce noi sensuri, deoarece este mai simplu si mai rapid sa combini doua sunete existente”, a spus Andy Russell, profesor de ecologie la Universitatea Exeter din Marea Britanie, coautor al studiului.Acesti cercetatori au descoperit ca pasarile reutilizeaza doua sunete, „A” si „B”, in diferite combinatii in functie de activitatile specifice.În zbor, aceste pasari produc sunetul „AB”, dar atunci cand isi hranesc puii in cuib, ele emit o combinatie a acestor sunete de tipul „BAB”. https://www.youtube.com/watch?v=aS2fcK29Gc0Cand oamenii de stiinta au difuzat diferite sunete inregistrate, pasarile care le-au auzit au aratat prin reactiile lor ca au distins aceste combinatii.Asadar, pasarile s-au uitat spre cuib cand au auzit cele trei sunete combinate „BAB” sau si-au rotit capul prin aer incercand sa vada pe una dintre ele zburand in apropiere atunci cand au auzit combinatia de sunete „AB”.Cercetatorii au stabilit ca, la pomatostomele cu calota maron, primul element al sunetului „B” pare sa fie ceea ce diferentiaza sensul „cuvintelor”, cum ar fi diferenta dintre „cat” si „at”, in limba engleza, unde „c” este elementul care face diferenta, adica un fonem lingvistic.”Desi acest fonem este foarte rudimentar, ar putea sa ne ajute la intelegerea modului in care a evoluat la oameni capacitatea de a genera noi sensuri cu ajutorul sunetelor”, a declarat Simon Townsend, biolog la Universitatea din Zurich si, de asemenea, co-autor al studiului, informează AFP.Sursa foto si text: jurnalul.ro