Originar de pe continentul african si facand parte din genul Agapornis, papagalul cu fata rosie este foarte indragit de iubitorii de animale de companie datorita coloritului spectaculos, istetimii si afectivitatii pe care o manifesta fata de partenera sa.Papagalul amorez cu fata rosie (Agapornis pullarius) face parte dintr-o grupa de noua specii. Denumirea de Agapornis provine din limba greaca si inseamna „pasarea dragostei”, aceasta fiind considerata cea mai fidela pasare.Opt dintre cele noua specii provin din Africa: Agapornis roseicollis (amorezul cu fata de culoarea piersicii), Agapornis personata (amorezul mascat), Agapornis fischeri (amorezul Fischer), Agapornis lilianae (amorezul Nyasa), Agapornis nigrigenis (amorezul cu fata neagra), Agapornis swinderniana (amorezul cu guler negru), Agapornis taranta (amorezul abisianian), Agapornis pullarius (amorezul cu fata rosie) si Agapornis canus, care provine din Madagascar.Papagalul agapornis, papagalul iubirii, a fost o specie necunoscuta in afara teritoriului african, pana cand europenii au scris in cartile si in jurnalele lor despre aceste pasari viu colorate, pe care le-au vazut in Africa. Primii papagali agapornis au fost descrisi la inceputul anilor 1600 ca avand fata rosie si au fost adusi in Europa incepand cu secolul al XIX-lea, potrivit www.animalutul.ro, preluat de Agerpres. Aceste pasari au corpul mic si indesat, coada scurta, ciocul rosu si ochii maro. Ajung la o lungime de 13-17 cm si ating o greutate de 10-60 grame.Agapornis pullarius are un penaj special: corpul verde, pieptul galben, capul rosu si picioarele gri. Femelele au un colorit mai pal decat masculii.Desi este redus ca marime, are inteligenta si abilitatea unei pasari de dimensiuni mari. Astfel, ne poate surprinde cu abilitatea lui de a scapa din colivie. Uneori, poate deveni seful in casa.Pentru a avea cele mai bune conditii, dar si pentru ca stapanii sa se poata bucura de compania acestor papagali, este preferabila achizitionarea unei perechi. Cei doi devin dupa un timp de nedespartit. Sunt numiti papagali inseparabili pentru ca, atunci cand isi gasesc perechea, cei doi nu se mai despart niciodata.O caracteristica ciudata a acestor pasari este ca se pot atarna de crengile copacilor cu capul in jos, asemenea liliecilor. In aceasta pozitie, obisnuiesc sa se ciuguleasca reciproc.Sunt activi, aparent intr-o continua miscare si agitatie, nu se tem de apropierea oamenilor sau de gesturile acestora. Stapanii trebuie sa le asigure atentia necesara pentru ca acestia sa devina foarte afectuosi.Papagalului Agapornis ii place sa se ghemuiasca si sa se alinte. Iubeste sa se vada in oglinda cand zboara. Iar, daca sunt doi papagali agapornis, vor face cu randul. Obiecte foarte pretuite de aceasta specie de papagal sunt jucariile pe care le poate transporta. O masinuta de jucarie il va face foarte fericit.Aceste pasari se hranesc cu seminte si fructe, in principal. Hrana lor trebuie sa fie bogata in proteine si au nevoie de mult spatiu in colivie, asa incat sa poata da din aripi fara sa se loveasca, dar sa incapa si trei vase (unul cu apa curata, unul cu seminte si unul cu mancare proaspata). In fiecare zi, trebuie sa li se asigure apa proaspata. Frunzele verzi de spanac proaspat taiate constituie o hrana importanta pentru papagalul Agapornis, mai ales ca sunt usor de gasit. Ovazul este folosit ca supliment, fiind administrat umed in timpul perioadei de imperechere.Majoritatea afectiunilor la papagalul Agapornis sunt ranile din lupte, dar si alte infectii, paraziti interni, paduchi, probleme respiratorii, diaree. Un papagal bolnav necesita o vizita la medicul veterinar. Pot sa traiasca 17-20 de ani in medie, deci a achizitiona unul inseamna un angajament pe termen lung.