Familia Pomacanthidae (pești imperiali), a peștilor de recif, face parte din ordinul Perciformes și cuprinde 8 genuri și 89 de specii, potrivit www.fishbase.org. Acești pești se găsesc în recifele de mică adâncime, în zonele tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și în cea mai mare parte din vestul Oceanului Pacific.Ca animale de companie, sunt deosebit de interesanți și atractivi, mai ales prin coloritul lor uimitor, dar și prin forma elegantă și mișcarea grațioasă. Prin culorile lor strălucitoare și corpurile comprimate puternic lateral, peștii Pomacanthidae sunt unii dintre locuitorii cei mai evidențiați ai recifelor, potrivit animalutul.ro. Astfel, au ajuns să fie admirați și prețuiți de acvariștii din toată lumea.Potrivit Agerpres, acești pești se disting prin prezența unor spini ce acoperă o parte din branhii, caracteristică ce explică numele familiei Pomacanthidae, format din cuvintele grecești „poma”, care înseamnă „acoperire”, și „akantha”, însemnând „spin”.Dintre aceste specii de pești se disting: Pomacanthus xanthometopon (cu corpul lung de până la 30-40 cm, în nuanțe gălbui cu pete albăstrui și capul frumos colorat în galben și albastru, de parcă ar avea o mască),Pomacanthus annularis (o specie agresivă care poate strica coralii și poate mânca nevertebratele care se găsesc în acvariu),Centropyge auratia (cu un colorit foarte frumos, ce variază de la roșu la portocaliu-închis, cu multe dungi verticale gălbui pe părțile laterale sau longitudinale, foarte subțiri pe înotătoarea dorsală, anală și codală),Holacanthus bermudensis (a cărui hrană preferată constă din bureți și alge; el este un pește rar și foarte scump),Paracentropyge multifasciata (care se adaptează extraordinar de greu în condiții de captivitate și trebuie ținut singur, fiind capabil să distrugă toate artropodele mici și coralii moi),Centropyge flavipectoralis (care, datorită aspectului său închis, este mai puțin căutat de acvariști pentru a fi crescut în captivitate).Cea mai mare specie, Pomacanthus arcuatus, poate ajunge la o lungime de 60 cm, iar la cealaltă extremă, membrii genului Centropyge nu depășesc 15 cm. O lungime între 20 și 30 cm reprezintă media pentru restul familiei. Speciile mai mici sunt mai populare printre acvariști.Cerințele de îngrijire a acestor pești variază considerabil în funcție de specie și de locul de origine. Acești pești marini pot fi crescuți în captivitate, în acvarii, dacă le sunt asigurate condiții asemănătoare celor din mediul lor natural (temperatura apei adecvată, pH-ul apei bun, concentrația de oxigen necesară, concentrația de nitrați mică), iar din momentul ce au fost aclimatizați ei vor trăi o perioadă lungă de timp, deoarece sunt foarte rezistenți. Sunt cunoscute cazuri în care au trăit peste 20 de ani în captivitate.Hrana poate varia foarte mult de la fulgi, palete care conțin vegetale, la viermi oligocheți, creveți mici, viermi Tubifex, purici de apă Daphnia, Artemia, larve de insecte, bucățele de calamar tocate mărunt, scoici, Krill, file de pește și altele.În perioada de adaptare, exemplarele tinere nu suportă înfometarea și sunt foarte sensibile la boli. Una-două zile fără hrană duce la o slăbire vizibilă a lor și în final la deces. De aceea, trebuie achiziționate doar acele exemplare care mănâncă bine și cu poftă. Asta înseamnă că ar trebui observate un timp în magazin. Dacă nu se hrănesc bine, nici la vânzător, cu certitudine că nu vor mânca nici după ce vor fi aduși în noul acvariu. Atâta timp cât prețul pentru un asemenea pește este foarte ridicat, nu trebuie să riscăm!