Pisici sălbatice sau mamifere, care animale sunt mai inteligente? Motivul pentru care leul este considerat „regele junglei”

Oamenii de știință sunt nedumeriți de cercetările privind creierul felinelor mari. Ca de obicei, pisicile fac exact opusul a ceea ce te aștepți. Pisicile, specia evazivă și capricioasă, la fel de faimoasă pentru grația lor ca și pentru nonconformismul lor caracteristic, îi nedumerește din nou pe cercetători.

Într-un studiu s-a consmenat că creierul pisicilor sălbatice evoluează în moduri foarte diferite față de cel al altor mamifere.

Primatele, la fel ca oamenii, sunt mamifere extrem de sociale

Dr. Sharleen Sakai, cercetător în neuroștiințe la Michigan State University, a condus studiul care sugerează că există mulți factori care influențează anatomia creierului carnivorelor, dincolo de socializare. Aceasta a explicat că : „Studierea evoluției creierului felinelor a fost un pic ca și cum ar fi fost o turmă de pisici, constatările noastre sugerează că factorii care determină evoluția creierului la pisicile sălbatice sunt probabil diferiți de presiunile de selecție identificate în evoluția creierului de primate.”

Oamenii de știință consideră că anumite mamifere în special care posedă lobi frontali mari sunt creaturi sociale, printre care se numără oamenii și maimuțele. Cu toate acestea, în contradicție directă cu această teorie, gheparzii sunt, de asemenea, foarte socializați, dar lobii lor frontali sunt relativ mici, în timp ce sunt vânători solitari și, cu toate acestea, lobii lor frontali sunt măriți.

Dr. Sakai și echipa sa au obținut 75 de cranii de feline sălbatice reprezentând 13 specii din colecții de muzeu. Cercetătorii au folosit tomografii computerizate și un software sofisticat pentru a „umple” digital zonele în care ar fi fost prezente creierele. Procedând astfel, ei au putut determina volumul creierului.

Femela leu are cel mai mare cortex frontal și face parte din categoria pisici sălbatice

Cercetările doctorului Sakai privind creierul marilor feline încearcă să înțeleagă factorii care influențează evoluția creierului carnivorelor. Este o convingere comună că stabilirea și păstrarea relațiilor este mai solicitantă decât viața solitară și, prin urmare, necesită un creier mai mare.

„Am vrut să aflăm dacă această idee, numită ipoteza „creierului social”, se aplică și la alte mamifere sociale, în special la carnivore și, în special, la pisici sălbatice„, a explicat Dr. Sakai.

Cercetarea creierului pisicilor mari efectuată de echipa sa a inclus 13 specii de feline sălbatice, dintre care 11 erau solitare și două sociale. Ei au făcut câteva descoperiri surprinzătoare din aceste date:

Dimensiunea generală a creierului nu a fost diferită între speciile de pisici sălbatice sociale și cele solitare – dar partea creierului care include cortexul frontal a fost diferită între ele. Femela leu avea cel mai mare cortex frontal și care de altfel este foarte socială, lucrând împreună pentru a-și proteja și hrăni puii, pentru a vâna prada mare și pentru a-și apăra teritoriul.

Anatomia creierului unui ghepard este distinctă și diferă de alte pisici sălbatice

În schimb, masculii pot trăi singuri și pot fi dominanți într-o turmă doar pentru câțiva ani. Cortexul frontal mai mare la femele, în comparație cu leii masculi și cu celelalte feline sălbatice, poate reflecta cerințele leoaicelor pentru procesarea informațiilor sociale necesare pentru viața în cadrul clanului.

În schimb, gheparzii sociali au avut cel mai mic creier și cel mai mic cortex frontal dintre toate pisicile sălbatice. Creierele mici cântăresc mai puțin și necesită mai puțină energie, factori care ar putea contribui la vitezele remarcabile de alergare ale ghepardului. „Anatomia creierului unui ghepard este distinctă și diferă de alte pisici sălbatice. Mărimea și forma creierului său pot fi o consecință a formei neobișnuite a craniului său, o adaptare pentru activitățile de mare viteză”, a descris Dr. Sakai.

Lobii frontali ai leoparzilor erau relativ mari. Deși leopardul este solitar, acesta se remarcă prin flexibilitate și adaptabilitate, comportamente asociate cu o procesare sporită a creierului și o dimensiune mai mare a creierului la alte specii, potrivit earth.com.