Povestea unei tinere care a salvat sute de animale a UIMIT o lume întreagă! Alexandra Paşca, în vârstă de 25 de ani, a avut mereu animale de companie. Ea spune că atât ea cât și părinţii săi îi adun au de pe strazi, ori îşi făceau ei singuri apariţia la poarta casei. Şi astăzi își amintește o zi din perioada în care era doar o şcolăriţă şi a salvat, fără ezitare, un căţeluş murdar, pe care l-a găsit abadonat sub un pod, potrivit adevarul.ro.„Mici eram ămândoi, în schimb eu aveam părinţi şi casă, el nu. Fără să stau pe gânduri, am decis să împart totul cu cel ce avea să-mi devină cel mai bun prieten. Nu uit cum mă trezea tatăl meu noaptea să ies afară: „Du-te la el că plânge, dacă l-ai adus”, îmi spunea. Atunci mi-am dat seama ce vreau să mă fac când o sa fiu mare. Ceva, orice, doar sa fiu acolo când cineva plânge. Om cu câine. Asta am vrut să mă fac când o să fiu mare”, povestește Alexandra.Căţelul cu trei picioareAlexandra mai spune că viaţa ei s-a schimbat în urmă cu trei ani, după ce l-a adus în căminul său pe Charlie, un câine cu trei picioare. În văzuse poza pe internet, într-o postare în care se căuta un stăpân pentru el. Deşi urma să plece din ţară pentru două luni, tânăra nu a amânat momentul şi l-a luat acasă pe Charlie.„Şi o viaţă în trei picioare merită trăită. Un câine fără un picior e tot un câine, tot un suflet. E tot o fiinţă ce are nevoie de iubire, chiar şi de-i mai puţină decât cea pe care o oferă la schimb”, spune femeia despre noul animal de companie care i-a devenit, în scurt timp, prieten şi, mai apoi, personaj de carte.Dupa ce l-a adoptat pe Charlie, şi-am promis că urmatoarele animale cărora le va oferi dragostea şi căldura unui cămin vor fi tot ale nimănui. Şi s-a ţinut de cuvânt, pentru că până acum a ajutat peste 200 de animale. Ea spune că nu este deloc uşor să le găsească o casă, în condiţiile în care oamenii care îşi doresc un animal de companie preferă să îl cumpere.„Oamenii care adoptă sunt atât de puţini. Se cumpăra prea mulţi câini în acelaşi timp în care alţii se nasc, trăiesc şi mor pe gratis. Ştiu, e alegerea fiecăruia, dar am vrut mereu să le aduc tuturor aminte că cei aflaţi în strada nu cad din cer acolo. Sunt abandonaţi de noi, oamenii, cei care alegem ca unul să moară şi celalalt să fie cumpărat. Îi facem vieţii un preţ, prea greu şi nedrept uneori. De când am câştigat acest drept?”Astăzi, Alexandra are grijă de opt câini şi o pisică, printre ei şi doi pechinezi pe care i-a salvat în urmă cu doi ani din adăpostul Primăriei Zalău.„Tremurau într-o lădiţă, după nişte gratii. Două suflete lăsate în adăpost de un membru al familiei lor, după zece ani – oameni cărora le-au dat din coadă şi i-au privit în ochi cu o iubire sinceră. Mi-a fost ascuns orice detaliu, numele lor real, vârsta. Mi s-a spus că au doi ani, dar medicul care i-a sterilizat mi-au zis ca probabil au 12. Nu mai aveau dinţi, ea era pe jumatate cheală şi arăta ca un schelet; trei luni a facut un tratament cu perfuzii si vitamine. El avea o boală de piele care a trecut abia dupa şapte luni.”Dacă pentru mulți iubitori de animale plecatul în vacanţe reprezintă o problemă majoră, pentru ea nu. Fetiţa este cea mai răsfăţată din acest punct de vedere, însoţindu-i pe Alexandra şi soţul ei în diferite destinaţii europene.Curând, a început să expună pe Facebook experienţele trăite alături de prietenii său patrupezi, reuşind să ajungă la aproape 2.000 de followeri. La solicitarea multora dintre ei, a decis să scrie o carte, în care a reunit poveştile postate de-a lungul vremii pe reţeaua de socializare.
