Premieră științifică – embrioni micști umani și de porc

Cercetătorii au creat în premieră embrioni himeră care conțin celule sușe umane și de porc, potrivit unui studiu publicat în revista americană Cell, relatează AFP, preluată de Agerpres.Acest lucru constituie un prim pas spre dezvoltarea de organe umane de către animale, care ar putea fi apoi recoltate și grefate pacienților.Este „o primă etapă importantă”, a subliniat Juan Carlos Izpisua Belmonte, profesor la Institutul Salk de studii biologice din La Jolla, California, principalul autor al studiului.”Scopul final este de a cultiva țesuturi sau organe umane (pancreas, ficat, inimă) la animale precum scroafele care vor putea fi grefate fără a fi respinse, dar suntem încă departe de acest lucru”, a spus el, recunoscând faptul că acest experiment cu circa 1.500 de embrioni de porc timp de patru ani a fost unul foarte dificil.Oamenii de știință au implantat celule sușe umane, capabile să devină orice țesut, în embrioni de porc transferați apoi în uterele unor scroafe.Celulele umane nu au fost respinse, întrucât ele au fost injectate în embrionii animali într-un stadiu foarte precoce, în a cincea sau a șasea zi de dezvoltare.Cercetătorii au lăsat acești embrioni să se dezvolte numai patru săptămâni, așa cum stipulează reglementările, observând că celulele umane au început să formeze țesut muscular.Experimentul nu a fost dus până la capăt prin nașterea de purceluși parțial umani, un subiect foarte controversat care ridică importante probleme de etică, notează AFP.De asemenea, cercetătorii precizează că proporția celulelor sușe umane în experiențele lor a fost în orice caz scăzută.Un experiment anterior a permis dezvoltarea unui pancreas, a unei inimi și a unor ochi de șobolan în embrioni de șoareci, demonstrând că este posibil ca un animal dintr-o specie să dezvolte organele unui exemplar din altă specie.Bruce Whitelaw, profesor de biotehnologie la Universitatea Edinburgh din Marea Britanie, apreciază că acest studiu asupra embrionilor himeră umani și de porci, la care nu a participat, este „entuziasmant” pentru că „deschide calea spre progrese importante” în acest domeniu.Acest studiu ar urma, de asemenea, să contribuie la o mai bună înțelegere a evoluției diferitelor specii și a bolilor, susține Darren Griffin, profesor de genetică la Universitatea din Kent, care nu a fost nici el implicat în studiu. El insistă, de asemenea, asupra „importanței faptului ca viitoarele studii să se desfășoare în deplină transparență, pentru a permite o supraveghere și o dezbatere publică”.