Regele serpilor din Europa: „balaurul dobrogean” – un monstru de 2 m si jumatate, protejat in Romania

Balaurul dobrogean (Elaphe sauromates) este un sarpe neveninos din familia Colubridae, care traieste in stepa, deseori in apropierea locuintelor omenesti, chiar in podurile caselor, unde vaneaza porumbei.Comparativ cu marii serpi constrictori din zonele tropicale, balaurul dobrogean are o talie mai mult decat modesta, dar, cu toate acestea, ramane nu doar cel mai mare si mai masiv sarpe de la noi, ci si din intreaga Europa. In Romania este o specie protejata (Legea 13/1993, prin care tara noastra ratificat Conventia de la Berna) si a fost gasit in judetele Galati, Tulcea, Constanta, Buzau. Vina raritatii sale in teren o poarta optica negativa pe care o au oamenii din mediul rural la adresa tuturor speciilor de serpi, care sunt ucisi pe loc, imediat ce sunt observati. Are o talie de pana la 2,60 m.Evita soarele puternic. Se catara bine in arbori si se misca relativ lent. Cand este prins, musca. Se hraneste cu mamifere rozatoare, unele soparle, pasari, inclusiv oua. Prada este mai intai omorata prin constrictie si apoi inghitita. Vaneaza de dimineata pana la apusul soarelui.Masculii adulti sunt mai mari decat femelele. Se imperecheaza in lunile iunie-iulie. Dupa acuplare, femela depune intre 6 si 16 oua in sol. Puii eclozeaza in septembrie-octombrie si au circa 15 cm. S-a observat ca femelele acestui sarpe au grija de urmasi, un fenomen rar printre serpi.Adevarul.ro aminteste, in legatura cu balaurul dobrogean, de faptul ca, exista o serie de legendele infricosatoare, una dintre acestea spunand ca, taratoarea se ascunde in pamant, timp de sapte ani, dupa care reapare… sub forma unui balaur cu aripi. Pentru ca, potrivit descopera.ro, in mitologia romaneasca balaurii se nasc intotdeauna din serpi. „Basmele ne spun ca intr-o anumita zi de primavara, se strangeau la un loc multi serpi, veniti de departe. Locul transformarii spectaculoase este undeva in creierii muntilor, printre pietre si stanci, un loc inconjurat de balarii si ascuns cu totul ochiului omenesc. Cand se apropie acea zi, care cade intotdeauna o data la sapte ani, toti serpii intra intr-o neliniste aparte si pornesc spre acel loc tainic. Acolo, toti serpii isi varsa balele intr-un loc ferit, in timp ce sarpele cel mai varstnic sasaie un descantec. Din balele amestecate si vrajite, se formeaza o piatra pretioasa, cu sclipiri de raza de soare. Pentru ea incep toti serpii sa se ia la bataie. Invingatorul se apropie de nestemata si o inghite. Sarpele acesta fuge apoi prin paduri si stancarii si, daca sapte ani de-a randul nu vede fata de om, atunci din sarpe se face balaur. In vechime, cand oamenii erau putini si salbaticia nestricata, sarpelui invingator ii era mai usor sa se ascunda. Astazi, spun cei batrani, rar sarpe care sa mai poata ajunge balaur”, scrie descopera.ro.Sau o alta poveste a unui padurar din Topolog vorbeste despre un localnic care se plangea ca nu poate culege niciun ciorchine de strugure din via sa intrucat hotii ii furau toata recolta. Asta pana intr-o zi cand in vie si-a facut cuib un balaur dobrogean. De atunci, nimeni nu a mai dat tarcoale strugurilor parguiti.Specialistii spun ca acest sarpe este deosebit din multe puncte de vedere. Daca isi simte teritoriul amenintat, refuza sa se mai inmulteasca. Cand este atacat, balaurul dobrogean suiera sau pufaie.https://www.youtube.com/watch?v=nPf5zx5-mBE