Șerpii de mare văd culori în plus!

Șerpii de mare văd culori în plus! O recentă cercetare publicată în Genome Biology and Evolution indică faptul că șerpii de mare, în special specia Hydrophis cyanocinctus, care trăiește în apele oceanice din jurul Australiei și Asiei, au suferit o evoluție în ceea ce privește percepția culorilor.

Această adaptare pare să fi avut loc după ce strămoșii acestor șerpi și-au pierdut abilitatea de a vedea o gamă extinsă de culori ca răspuns la schimbările mediului în care trăiau.

Șerpii de mare văd culori în plus!

Cercetătorii au investigat genele opsine vizuale, care sunt responsabile în principal de vederea culorilor la animale. În evoluția tetrapodelor, au avut loc multiple pierderi de gene opsine.

Apariția unor noi gene opsine este rară. Înainte de această cercetare, se cunoștea doar evoluția unor noi gene opsine la șerpii din genul Helicops din America de Sud.

Studiul a analizat genomurile a cinci specii diferite de șerpi elapide, o familie care include cobrele și mamba. Precum și specia Hydrophis cyanocinctus.

Aceasta a oferit o oportunitate de a studia evoluția moleculară a genelor responsabile de vedere în această familie de șerpi.

Șerpii timpurii pierduseră două gene opsine în timpul evoluției lor în medii cu lumină slabă, ceea ce îi făcea capabili să perceapă doar o gamă foarte limitată de culori.

Cu toate acestea, unii dintre descendenții lor au migrat către medii mai luminoase, iar doi dintre aceștia chiar s-au adaptat la viața marină în ultimii 25 de milioane de ani.

Cercetătorii au descoperit că specia Hydrophis cyanocinctus are patru copii intacte

Ca urmare, acești șerpi de mare au evoluat pentru a recăpăta capacitatea de a percepe culorile.

Cercetătorii au descoperit că specia Hydrophis cyanocinctus are patru copii intacte ale genei opsine SWS1. Două dintre aceste gene păstrează sensibilitatea ancestrală la ultraviolete.

În timp ce celelalte două au dezvoltat o nouă sensibilitate la lungimile de undă mai lungi. Predominante în habitatele oceanice.

Motivul evoluției acestor capacități de percepție a culorilor la șerpii de mare ar putea fi legat de nevoia de a distinge mai bine prădătorii. Prada sau potențiali parteneri în contextul fondurilor colorate ale mediului marin.

Această evoluție se diferențiază semnificativ de adaptările la tranzițiile ecologice ale mamiferelor precum liliecii, delfinii și balenele. Au suferit pierderi suplimentare de gene opsine pe măsură ce s-au adaptat la medii acvatice și cu lumină slabă.

Isaac Rossetto, autorul principal al studiului, afirmă că „primii șerpi și-au pierdut o mare parte din capacitatea lor de a vedea culoarea din cauza stilului lor de viață în lumină slabă”, conform incredibilia.ro.