Din cuprinsul articolului
Spania acordă drepturi „umane” primatelor. În 1975, Dr. Joseph F. Fletcher, un teolog și profesor de etică biomedicală, a propus 15 criterii care ar putea fi utilizate pentru a defini „umanitatea” unei ființe. Printre aceste criterii, care evidențiază trăsăturile ce ne diferențiază de alte specii, se numără:
- Inteligența minimă – Capacitatea de a raționa și de a înțelege.
- Conștiința de sine – Înțelegerea propriei existențe și a propriei individualități.
- Autocontrolul – Capacitatea de a-ți controla comportamentele și emoțiile.
- Simțul timpului – Conștiința trecutului, prezentului și viitorului.
- Preocuparea pentru ceilalți – Empatia și dorința de a ajuta sau de a avea grijă de alte ființe.
Fletcher, fiind un susținător al eutanasiei și al avortului, a stârnit multe controverse prin teoriile sale, care aveau la bază ideea că umanitatea nu este strict legată de apartenența biologică la specia umană, ci mai degrabă de prezența acestor calități esențiale. El a explorat aceste criterii pentru a evalua când o ființă poate fi considerată „umană” din punct de vedere etic, ceea ce a avut implicații în dezbaterea privind drepturile și demnitatea umană în contextul biomedicinei.
Aceste idei au deschis o serie de discuții importante despre etica în îngrijirea medicală, drepturile pacienților și tratamentul ființelor care nu îndeplinesc toate aceste criterii, inclusiv cei aflați în stare vegetativă, sau anumite animale.
Legea de protecție a animalelor propusă de Spania
Cu toate acestea, guvernul Spaniei citează astăzi cercetările lui Fletcher ca parte a eforturilor de a crea o lege de protecție a animalelor, argumentând că familia hominidelor primate, care include gorile, urangutani, bonobo și cimpanzei, este apropiată de un alt membru al familiei – oamenii – în ceea ce privește capacitatea cognitivă.
Obiectivele legii, potrivit Ministerului Drepturilor Sociale, care elaborează legislația, sunt interzicerea experimentelor și a cercetării pe maimuțele mari dacă acestea le provoacă prejudicii.
De asemenea, legea va stabili condițiile de proprietate sau de custodie a acestora, precum și interzicerea utilizării lor în scopuri comerciale, inclusiv în spectacole, și îmbunătățirea eforturilor pentru conservarea lor.
Guvernul a făcut primul pas prin lansarea unei consultări publice cu privire la legea care va afecta animalele. Motivul legii constă în „apropierea lor genetică” de oameni și în faptul că „împărtășesc cele 15 atribute pe care bioeticianul Joseph Fletcher le-a stabilit odată pentru a defini personalitatea umană”, se arată în documentul de consultare publică al ministerului, arată The Times.
Maimuțele mari au capacități cognitive care le apropie de cele ale ființelor umane
Guvernul susține că, pe lângă faptul că legislația spaniolă consideră animalele ca fiind ființe sensibile, în 1997, o confederație internațională a decis să clasifice primatelor în familia Hominidae, alături de oameni și de strămoșii noștri dispăruți.
„Această decizie, acceptată de întreaga comunitate științifică, este de mare importanță, deoarece pune aceste ființe pe același nivel cu strămoșii noștri, homo erectus, homo habilis, australopithecus etc.”, se arată în document.
Ministerul adaugă că maimuțele mari „au capacități cognitive precum învățarea, comunicarea și raționamentul complex care le apropie de cele ale ființelor umane”.
Spania recunoaște și admite ce susține știința: hominizii non-umani sunt frații și surorile noastre evolutivi
Crearea legislației a fost impusă de Legea privind bunăstarea animalelor, care a fost adoptată anul trecut, unde a fost introdusă ca o dispoziție suplimentară în timpul trecerii sale prin parlament.
Ideea unei legi privind maimuțele mari nu este nouă în Spania. În 2006, organizația Proyecto Gran Simio a promovat o propunere non-legislativă, dar aceasta nu a devenit normă.
„Această lege privind marile maimuțe ar fi prima din lume și, în acest fel, Spania ar recunoaște ceea ce știința admite și susține, și anume că hominizii non-umani sunt frații și surorile noastre evolutivi și, făcând parte din propria noastră familie, merită o recunoaștere specială”, a declarat Pedro Pozas Terrados, șeful proiectului.
