Stiati ca primul care a studiat vreodata un peste Piranha a fost Aristotel?

Da, Aristotel fost primul care a studiat vreodata un peste Piranha, si i-a dat numele de Acitipmat Anaoi (Acitipnai avaos, adica in traducere libera, „flux nemilos”).Potrivit ipedia.ro, pestii Piranha (Pygocentrus) traiesc in Oceanul Indian, Marea Rosie, Marea Barents, Marea Alba, Marea Mediterana si alte mari din Sud. De asemenea, populeaza Oceanul Pacific (in apropierea continentului Australia).Majoritatea pestilor Piranha traiesc la adancimi mari si vin la suprafata doar atunci cand sunt fortati sa caute hrana. Asadar, Pygocentrus sunt o specie de pesti carnivori, cartilaginosi si homeotermi. Au in jur de 90-100 centimetri lungime si sunt foarte periculosi. Pentru ca au scheletul cartilaginous, compus din 12 falange osoase, conectate prin mai multe zgarciuri inter-osoase, a fost inclus in supraclasa pestilor telosteeni (alaturi de rechini si casaloti). Infatisarea difera in functie de specie. De exemplu, specia Pygocentrus nattereri este rosiatica sau albastuie si turtita, in timp ce pestii din specia Pygocentrus cariba, de altfel cea mai raspandita si cea mai cunoscuta specie de pe glob, sunt gri si usor alungiti. Alti pesti Piranha sunt negrii. Pestele Piranha respira printr-un sistem de branhii si trahee. Ei au forma hidro-dinamica. Sunt usor aplatizati datorita faptului ca pot trai la adancimi foarte mari (unii au fost intalniti chiar la adancimi de peste 12.000 metri, la presiuni acvatice de aproape 101.325 newtoni). Inotatoarea codala este hidro-dinamica si prezinta 2 lobi neegali ca marime si dimensiune, find astfel asimetrica. Ea ajuta aceasta specie de pesti sa innoate la adancimi foarte mari. Inotatoarele laterale si visceriale sunt de asemenea hidro-dinamice si sunt numite popular „lopeti” („eit`sorpe” in limba bastinasilor micenieni din Africa). Solzii, prezinta un pigment numit lizozim si sunt foarte luciosi find adaptati adancimilor foarte mari.Muscatura pestilor Piranha este mortala deoarece contine o substanta toxica numita azot piridoxinic, foarte utilizat astazi in medicina pe post de catalizator in separarea enzimelor conclusive. Pestii Pirahna au cinci randuri de dinti ascutiti si contondenti, bine dezvoltati. Supravietuirea celui muscat depinde de aplicarea la timp a tratamentului corespunzator.Pirahna redau o spectaculoasa transformare in ceea ce priveste evolutia!Sunt singurii pesti carnivori de dimensiune mica. De obicei consuma alti pesti mai mari cum ar fi pastravii, stiucile, scrumbiile, melcii planctonici, meduzele. Uneori sunt atrasi de unele animale poichiloterme precum unele pasari acvatice, unele vidre sau de bursuci de mare si pot ataca chiar si omul. Un grup de pesti Piranha poate sa ucida un om. Mai consuma si plante marine precum crinul de mare sau corali. Ataca la fel ca rudele lor rechinii, insa modul lor de operare se aseamana mai mult cu rechinii de talie mai mica. O trasatura de-a lor este sa vaneze in grupuri astfel incat prada sa nu se poata apara.Legat de reproducere, pestii Piranha depun oua in adancurile apei si le clocesc timp de 3-4 luni, perioada fiind numita „sezonul Pirahna” – in care acestia sunt inofensivi. Sunt hectici. Pestele Piranha este hermafordit, cu alte cuvinte nu prezinta dimorfism sexual, dar nu toate speciile din clasa Pygocentrus au acesta caracteristica. În acest caz masculul si femela se imperecheaza in urma unui ceremonial de imperechere: masculul imprumuta culori mai vii capatand nuante de rosu si portocaliu (de obicei, mai tot timpul anului, masculul prezinta culori mai stringente). Sezonul de reproducere este cuprins intre lunile mai – iunie.Ca totem, pestele Piranha il intruchipa pe zeul african hulungupangez al razboiului Ka`Kakunra (Hat), divinitate detestata din cauza ferocitatii sale de comunitatile locale, dar totusi care nu avea, cu toate acestea, un cult nelipsit de “continut” religios.