In timp ce cainii fara stapan se irosesc pe strazi, asociatiile capabile sa-i transforme in terapeuti alearga dupa donatii si sponsorizari. Terapia asistata de animale (TAA) nu primeste nici un fel de sprijin din partea statului, desi Romania are si resurse si personal calificat.Caini si cai impotriva depresiei si izolariiTerapia asistata de animale (TAA) este folosita ca metoda de terapie complementara mai ales in lucrul cu persoanele izolate, varstnicii, depresivii, cei cu diferite tipuri de dizabilitati si pacientii care au nevoie de exercitii de recuperare fizica. “Cel mai des se lucreaza cu caini, care au marele avantaj de a putea recunoaste emotiile pe baza gesturilor. Pe locul doi in frecventa programelor TAA se gasesc caii, urmati de animale de ferma, pisici, iepurasi si delfini”, explica, pentru jurnalul.ro, conf. univ. dr. Alina Rusu de la Universitatea Babes-Bolyai , Facultatea de Psihologie si Stiinţele Educaţiei.Principalele obstacole: costurile ridicate si formarile de lunga durataPotrivit sursei citate, spre deosebire de alte tari, Romania nu are deocamdata un cadru legislativ pentru TAA, si nici reglementari privind decontarea acestor servicii. Cu toate acestea, exista personal calificat in ţara noastra si chiar si programe TAA cu caini si cai la Cluj, Bucuresti, Iasi, Sibiu, Timisoara, si Satu-Mare. Asociaţia Vier Pfoten antreneaza de multi ani caini de terapie care pot indeplini si misiuni de cautare si salvare.Universitatea Babes-Bolyai in colaborare cu Universitatea de Știinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj ofera un curs postuniversitar de pregatire in domeniul TAA pentru persoane cu nevoi speciale, care reuneste cursanti din toate zonele Romaniei.Cu toate acestea, deocamdata vorbim de cifre mici: putine animale antrenate si putine “joburi” pentru ele. Liceul Special pentru Deficienti de Vedere din Cluj-Napoca are un singur caine de terapie, si acesta intretinut gratie colaborarii dintre mai multe organizatii si persoane: “Cainele a fost donat de doamna Kristztina Kocis din Targu-Mures. Proiectul a fost sprijinit de Asociatia Dog Asist pana in decembrie 2014. De la inceputul anului, hrana, vaccinurile si tratamentul sunt acoperite de catre Consiliul Judetean Cluj, iar antrenamentul gratuit al cainelui de catre Iulia de la Asociatia canina Pet Joy”, explica directorul Roxana Cziker.Asociaţia Vier-Pfoten lucreaza in prezent cu 4 caini fosti maidanezi care au fost adoptati si dresati sa devina caini de terapie. Iar echipa deja rodata – Luciana Contu, instructor canin si catelusa Gigica de la Caini Utilitari – este, in prezent, somera. “Bugetul nostru este aproape inexistent pana in momentul in care obtinem vreo sponsorizare, iar banii se cheltuie repede pe echipament, hrana catelusei, medicamente si deparazitari. Din aceiasi bani trebuie sa amenajam si micul teren de antrenament din Parcul Crangasi, sa platim utilitatile si sa sustinem taberele de antrenament pentru ceilalti caini”, marturiseste, pentru sursa mentionata, Luciana Contu.In TAA, costurile sunt ridicate, iar drumul pana la rezultate, lung. In afara de sedintele de antrenament propriu-zise, mai sunt necesare si sedinte tehnice, ca si o continua munca de documentare si evaluare. In total, mii de ore pentru a obisnui un animal cu stimulii, a-l invata sa se joace, si a-l pregati sa relaţioneze cu oamenii.De la maidanez la erou, in trei aniGigica este o catelusa in varsta de 8 ani de rasa comuna. Este o fire blanda si extrem de sociabila, insusiri de personalitate care au ajutat-o sa treaca cu bine testarea initiala in cadrul careia i-au fost evaluate agresivitatea, socializarea, capacitatea de recuperare in urma unui soc, si inteligenta emotionala. “Oricat de frig ar fi afara, oricat de bolnavioara este, indiferent de starea prin care trece, cand vede copii incepe sa dea din codita, si se duce spre ei. In cadru terapeutic este in deplin control si raspunde tuturor comenzilor. Cand un copil o trage mai tare de codita sau de urechi, Gigica se intoarce si il pupa”, povesteste terapeutul Luciana Contu.Cainii care trec testul de personalitate intra intr-un program de dresaj care dureaza cam 2-3 ani, timp in care animalul este familiarizat cu o serie de stimuli pe care ii poate intalni in contextul terapiei: zgomote puternice, oameni care se deplaseaza cu carje sau bastoane, gesturi bruste, etc. ”Cu Gigica, am desfasurat nenumarate antrenamente in diferite conditii meteo, in spatii inchise sau deschise, pe diferite suprafete, cu diferite zgomote ambientale” , isi aminteste Luciana Contu.Cainii de terapie deprind in prima instanta disciplina de baza (comenzile “pas”, “chemare”, “sezi”, “culcat” etc), iar apoi urmeaza un dresaj particularizat in functie de exercitiile pe care le vor realiza in context terapeutic.Cainii de terapie, prietenii copiilor cu dizabilitaţiCainii de terapie sunt pregatiţi sa se joace cu copiii cu dizabilitaţi, invaţandu-i sa comunice si sa-si coordoneze miscarile. “Cainele este invatat sa faca tot felul de trucuri care sa amuze copiii, dar care sa serveasca si unui scop terapeutic. Un exemplu este aportul cu mingea. Aruncatul unei mingi poate parea o banalitate pentru un copil normal insa in cazul unui copil cu dizabilitati, aceasta joaca simpla il poate ajuta sa-si dezvolte motricitatea grosiera (mers, sarit, alergat), bilateralitatea (sa-si foloseasca si mana stanga si mana dreapta) ori simtul orientarii spatiale”, exemplifica Anca Tomescu, medic veterinar la Asociatia Vier Pfoten.Catelusa Gigica a facut parte pana anul trecut dintr-un proiect la care au participat peste 12.000 de elevi din invatamantul de stat si privat.Cum se desfasoara o sedinta de terapie cu Gigica? “Copiii cu deficienţe de vorbire sunt incurajati sa invete comenzi simple adresate catelului, cum ar fi “ia!”, “hai”, “papa”, “sezi”, “aici”. Apoi, urmarim dezvoltarea abilitatilor motorii. De exemplu, ii dam sa bea Gigicai – dar cum? – determinand copilul sa apuce, sa tina si sa duca bolul cu apa cativa pasi. Periem catelul -cum? – ii aratam copilului cum sa apuce peria, cum sa o tina, cum sa atinga blana caţelusei, cum sa strangem parul din perie. Un copil poate invata cum sa tina o lingurita in mana, incepand prin a-i da Gigicai sa manance cu lingurita, ajutat bineinteles la inceput de psihoterapeut sau de handler. Tinutul lesei in mana, punerea si desfacerea hamului, inchiderea si deschiderea carabinei, sunt doar alte cateva exemple de exercitii simple de TAA”, explica Luciana Contu.Costurile unei sedinte de 30 minute de terapie asistata de animale variaza intre 20 si 70 de lei, in functie de tipul de animal, dificultatea exercitiilor, timpul de pregatire, si cheltuielile legate de transport.Pregatirea unui caine terapeut dureaza doi-trei ani, cu conditia ca dresajul sa inceapa cand catelul este pui.
