Multi dintre noi sunt somnorosi in timpul iernii, dar cu toate acestea, activitatea ne tine departe de somn. In schimb, multe dintre animale, amfibieni si chiar insecte, hiberneaza pe timpul iernii, pentru ele fiind un lucru benefic. Hibernarea este o perioada prelungita de toropeala, de economisire a energiei. Organismul isi incetineste respiratia, temperatura corpului, metabolismul si ritmul cardiac scad. Este aproape logic ca animalele sa faca acest lucru in timpul iernii. Conditiile sunt dure si exista putine alimente pentru hrana. Din acest motiv multe animale se ingrasa in timpul verii pentru a-si forma rezerve de grasime in corp pentru perioada de iarna. Hibernarea este mult mai frecventa in emisfera nordica, unde iernile sunt mai serioase.Potrivit cunoastelumea.ro, Claudia Bieber de la Universitatea de Medicina Veterinara din Viena, sustine ca hibernarea exista in mod clar de milioane de ani. De exemplu, toate cele trei grupe majore de mamifere si-au imbunatatit tehnicile de hibernare, iar aceste grupuri provin din stramosii lor prezenti pe pamant de zeci de milioane de ani. Si atunci, daca acest lucru este atat de vechi si de perfectionat in timp, de ce nu s-a aplicat si oamenilor?Sub o anumita temperatura, inima omului nu poate elimina excesul de calciu, astfel incat aceasta nu reuseste sa functioneze la o temperatura joasa a corpului. „O inima umana se va opri in cazul in care se raceste sub 28°C”, spune dr. Thomas Ruf de la Universitatea de Medicina Veterinara din Viena.In schimb, inimile de animale care hiberneaza, inca mai pot bate la o temperatura a corpului de 1°C. Ruf spune ca inimile lor au pompe speciale pentru a elimina calciul, pompe care lipsesc in cazul corpului uman.Hibernarea, pe cat de benefica este pentru animale, pe atat de nociva ar fi pentru oameni. De exemplu, animalele sunt, practic, fara sistem imunitar in timpul hibernarii, lucru ce mareste riscul de infectie.Iar hibernare pare sa afecteze si memoria. In 2001, Eva Millesi de la Universitatea din Viena a studiat grupuri de veverite, instruindu-le sa mearga printr-un labirint. Grupurile care au hibernat au uitat ceea ce au invatat. „Hibernarea scade si rata anuala de reproducere si de crestere a longevitatii animalelor” a mai spus Claudia Bieber de la Universitatea de Medicina Veterinara din Viena.Dar toate aceste lucruri nu opresc oamenii de stiinta sa exploreze posibilitatea de hibernare la om. Unele rezultate arata ca hibernarea la om ar fi benefica in cazul astronautilor.”Unul dintre lucrurile cele mai enervante pentru astronautii aflati in spatiu este faptul ca trebuie sa faca exercitii fizice timp de 6 ore pe zi”, spune Rob Henning de la Universitatea Groningen din Olanda. In caz contrar, muschii si oasele lor se atrofiaza.Dar exercitiul in spatiu este neplacut, datorita temperaturilor de peste 30°C si a aerului incarcat cu dioxid de carbon. Daca astronautii ar putea hiberna, nu ar trebui sa depuna acest efort fizic. „Hibernarea ar putea fi, de asemenea, un mjloc de supravietuire in Cosmos”, mai spune, potrivit sursei citate anterior, Rob Henning.
