Dugongul este un mamifer marin masiv dar totusi gratios si de notorietate modesta. Amenintat, acest animal marin a devenit obiectul unui plan strict de prezervare in Noua Caledonie, unde traiesc ultimele populatii ale planetei, relateaza AFP, preluata de Agerpres.
Prezenta acestor animale in laguna caledoniana este un factor ce contribuie la inscrierea recifurilor de coral din Noua Caledonie in Patrimoniul Umanitătii al UNESCO in 2008, a declarat Damien Grima, membru al Agentiei apelor marine protejate (AAMP) din Noumea.Arhipelag din Pacificul de Sud, Noua Caledonie, alaturi de Australia si Golful Persic, este habitatul uneia din cele trei colonii de mamifere dugong din intreaga lume, cu circa o mie de exemplare. Considerat drept „vulnerabil” de UICN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii), acest animal prezinta un risc crescut de extinctie si este inclus din 2010 intr-un plan de prezervare in Noua Caledonie.Prima faza a acestui plan de conservare a fost consacrata cunoasterii acestui animal si mai ales numararii populatiei din Noua Caledonia, unde dugongul nu a mai facut obiectul unui studiu. Capturarea acestor animale este strict interzisa si este pasibila de o amenda de pana la 8.000 de euro si o pedeapsa cu inchisoarea de sase luni. In pofida consumului de carne de dugong candva in cadrul unor ritualuri ale populatiei indigene, nu a fost acordata niciun fel de derogare.In pofida cazurilor rare de braconaj, dugongul este amenintat de plasele de pescuit, in care poate fi prins in mod accidental, si de dezvoltarea navigatiei turistice. „Coliziunile si loviturile de elice reprezinta un risc, in timp ce ancorele distrug vegetatia submarina”, cu care se hraneste animalul, explica Damien Grima, care coordoneaza „planul de actiune dugong”.Dugongii sunt singurele mamifere marine care se hranesc exclusiv cu plante de apa, ceea ce le-a atras denumirea de „vaci de mare”. Aceste animale au dimensiuni mari – 2,4 pana la 4 metri lungime – si cantaresc intre 200 si 600 de kilograme. Au corpul acoperit cu o piele groasa. Buza superioara este despicata si iesita in afara, acoperind gura animalului. Buza inferioara si cerul gurii sunt prevazute cu niste tampoane carnoase, adaptate hranei exclusiv vegetale.Femelele au mameloane in zona toracica, fapt ce a atras speculatia ca dugongii sunt de fapt legendarele „sirene”. Asocierea a fost determinata si de faptul ca dugongii isi tin puii intre inotatoarele din fata, la fel cum o mama isi tine copilul. Animalele se hranesc in grup, in apele putin adanci din apropierea coastelor, iar la apropierea unei barci ele se ridica, scotand din apa partea de sus a corpului.Acest mamifer nemigrator sirenian traieste in lagune la o adancime de intre 2 si 20 de metri. E posibil ca marinarii care au intalnit pentru prima oara aceste animalele sa fi crezut ca sunt creaturi umanoide. Ordinul Sirenia include patru specii de mamifere acvatice, trei de apa dulce – lamantini (traiesc in America de Nord si de Sud si in Africa) – si cea de-a patra marina – dugong.
