Pisica Van (Turkish Van) din regiunea turceasca cu acelasi nume, de la hotarele cu Iranul, traieste pe platourile muntoase rar populate si a fost descoperita abia in 1955.Tara de bastina a pisicii persane, regiunea persana Chorazan se situeaza in apropierea acestui tinut, cele doua rase avand si aptitudini asemanatoare, de aceea din caracteristicile pisicii Van de astazi se deduc trasaturile caracteristice ale pisicii persane de bastina.Potrivit Asociatiei Feline Romane, pisica Van este o buna inotatoare (de altfel, toate pisicile stiu sa inoate bine, chiar daca nu le place) si hrana ei principala consta din pestisori vii pe care ii prinde cu abilitate din apa.Pisica Van este crescuta ca animal domestic intocmai ca pisica de Ankara, iar in Turcia, ambele rase se bucura de mare respect. Spre exemplu, scoaterea lor din tara este posibila numai cu invoire ministeriala speciala, respectiv cu acordul competent al gradinii zoologice din Ankara sau din Istanbul.In primii ani dupa descoperirea pisicii Van nu existau inca aceste norme riguroase si o anume doamna Laura Lushington a primit cadou in mod legal, de la niste prieteni din Van, cu ocazia unui drum turistic, o pereche de pisici. Vrajita de frumusetea deosebita a rasei a reusit ulterior sa mai aduca in Anglia 3 exemplare, pe cale diplomatica, cu aprobari.Reproducerea a dat rezultate si pisica Antalya Anatolia nascuta din prima imperechere a fost primul exemplar Van inregistrat in Anglia. Rasa a fost inregistrata in standard in 1969 de CCCF si in 1970 de Uniunea Internationala.Sursa mentionata anterior precizeaza ca pisica Van are greutate medie, este rezistenta, cu un corp mai lung si mai musculos decat al birmanezei, chiar daca standardul prescrie picioare „fine, subtiri si rotunjite”.Capul scurt trebuie sa prezinte un triunghi tesit, tot de lungime medie si drept, urechi relativ mari, inaltate pe craniu, acoperite cu blana deasa. Pozitia urechilor da impresia ca pisica Van este in permanenta vigilenta si iscoditoare.Are ochi chihlimbarii, conturati cu roz. Culoarea blanii este alba ca varul cu pete castanii atractive ce pornesc de la urechi pana la ochi. Celelalte parti ale fetei sunt albe.Coada deasa de lungime medie este castanie de asemenea cu cercuri mai deschise. De altfel si petele de pe cap pot fi tarcate, deoarece petele mai mici se accepta. Oglinda nasului si pernitele talpilor trebuie sa fie roz.Blana trebuie sa fie la fel de fina si matasoasa, atat la baza, cât si la suprafata. Blana lanoasa la baza este considerata defect. Pisica Van se ingrijeste simplu, nu pretinde tratament deosebit. Printre caracteristicile dinamicei pisici Van cu o constitutie robusta, se numara maturizarea timpurie. In general, in ziua a patra, puii deschid ochii.Pisicile cu pui se pot manifesta in mod agresiv in apararea cuibului fata de alte animale, de aceea i se va acorda privilegiul de a o plasa intr-o incapere separata. Pisica-mama se burzuluieste si la apropierea omului, cu toate acestea se recomanda ca puii sa fie obisnuiti de timpuriu, din primele zile de viata cu atingerea mainii omului.Rasa Van nu este potrivita pentru incepatori. Animalul isi consuma energia latenta mostenita prin jocuri care solicita rabdarea stapanului. Pisicii Van ii place interventia omului in joc, iar stapanul bun invata cu timpul modul de manifestare a pisicii, ii intelege semnalele si se comporta ca atare in timpul cat se ocupa de animal.Pisicile Van necastrate prilejuiesc destule griji in case cu mai multe locuinte, deoarece se lasa cu greu obisnuite cu pastrarea curateniei in limitele suprafetei de locuit.Traiul alaturi de o pisica Van nu este usor. Indeosebi, motanii sunt încapatanati, cu personalitate puternica, dar se lingusesc cu mare placere pe langa om. Stapanul care se angajeaza sa intretina o pisica Van, va primi in schimb o prietenie frumoasa, bogata in impresii, daca este capabil sa-i asigure animalului tot ceea ce ii este necesar.
