Un câine polițist este foarte atașat de stăpânul lui. Legătura dintre cei doi este „de nezdruncinat”

Ciobăneștii germani formează cea mai strânsă legătură cu omul. Un polițist pe nume Dave Wardell are o legătură foarte puternică cu patrupedul său, un fost câine polițist pe care îl cheamă Finn. Acesta face parte din rasa ciobănesc german.

În 2016, la vârsta de șapte ani, Finn a fost înjunghiat aproape mortal în timp ce îl proteja pe PC Wardell, conductorul său, de un suspect înarmat în Stevenage, Hertfordshire.

Finn a fost dresat de ofițer și trăiește cu acesta încă de când era un cățeluș.

Polițistul Wardell îl consideră pe patrupedul său un „erou”

Polițistul Wardell nu are nicio îndoială că Finn i-a salvat viața în acea noapte fatidică de acum aproape șase ani și se referă frecvent la câine ca la un „erou”.

Cei doi au fost tot timpul împreună „aproape 24 de ore pe zi – așa că legătura este foarte puternică”, spune Dave.

Stăpânul l-a asistat pe Finn, câinele polițist din rasa ciobănesc german, în timpul operației de urgență din noaptea atacului și a dormit alături de câine în timp ce acesta se recupera în casa familiei.

Agresiunea asupra câinelui a fost încadrată de lege ca „daună penală”

Finn s-a retras din activitate la vârsta de opt ani, în aprilie 2017, după ce și-a revenit în urma atacului.

De atunci, el a continuat să facă parte din familia polițistului.

Polițistul Wardell, care este încă în funcție, nu are nicio îndoială cu privire la forța legăturii dintre un stăpân și un câine și nu a fost surprins să vadă concluziile studiului.

Potrivit recentului studiu realizat de cercetătorii japonezi, s-a ajuns la concluzia că patrupezii pot plânge de bucurie atunci când stăpânii lor se întorc acasă, după o perioadă de absență.

Se crede că aceste lacrimi construiesc o legătură și mai puternică între stăpân și câine.

Cu toate acestea, el a spus: „Nu sunt sigur că l-am văzut vreodată pe Finn plângând – dar este foarte chițibușar și foarte fericit să își vadă „tatăl”.

„Suntem atât de legați încât amândoi ne entuziasmăm foarte tare și se vede din tot corpul lui că este foarte fericit.

Dacă Finn nu poate veni în vacanță cu noi, eu nu merg – iar familia mea a ajuns să înțeleagă acest lucru”, a adăugat polițistul Dave Wardell.

Legătura dintre câinele polițist pensionat și stăpânul său este atât de puternică, încât acesta crede că animalul are alte puteri.

„Îmi lasă familia cu gura căscată – dacă crezi într-un al șaselea simț, atunci el îl are”, afirmă Wardell.

Fostul câine polițist știe când se întoarce stăpânul acasă, întrucât începe să se entuziasmeze

Finn știe când urmează să vină stăpânul acasă, chiar dacă orele la care sosește nu sunt mereu aceleași.

„Lucrez tot timpul la ore diferite și în schimburi diferite, dar Finn știe când mă întorc acasă, precizează polițistul Wardell.

„Soția mea și copiii mi-au trimis mesaje să mă întrebe dacă sunt pe drum, pentru că Finn se entuziasmează.

Încă suntem cei mai buni prieteni și nu există nimeni cu care aș prefera să îmi petrec timpul.

Nu poți rupe niciodată această legătură”, adaugă stăpânul.

Ciobăneștii germani formează cea mai strânsă legătură cu omul

Jane Williams, specialist în comportamentul animalelor și secretar al Consiliului pentru comportament și dresaj al animalelor, spune că ciobăneștii germani sunt „probabil rasa care formează cea mai strânsă legătură cu omul pe care îl consideră ca fiind propriul „cioban”, potrivit bbc.com.

„Cel mai bun moment pentru a crea o legătură – pentru a forma o legătură pe viață cu un cățeluș – este de la vârsta de aproximativ opt săptămâni.

Câinii sunt crescuți pentru a fi alături de oameni și dacă sunteți în preajmă mult timp și faceți multe lucruri distractive împreună, asta vă va ajuta”, spune specialistul.

Ea nu este surprinsă să audă de legătura profundă dintre PC Wardell și Finn.

„Finn și-a petrecut întreaga viață „distrându-se” – munca pe care o face este făcută în mod distractiv, cu o abordare bazată pe recompense pe care câinii o adoră.”

„Câinilor le place să audă „ce băiat cuminte” – iar pedeapsa – chiar și cea verbală, creează anxietate la câini.”

Doamna Williams nu este sigură în ceea ce privește plânsul câinilor, dar spune: „Ei sunt foarte buni la citirea expresiilor noastre și a limbajului corpului.

„Cred că există toate probabilitățile unui răspuns emoțional atunci când stăpânii lor se întorc, deoarece câinilor nu le place să fie singuri”, mai afirmă Jane.