Un pui de „dragon” a iesit din gaoace in Pestera de la Postojna/Slovenia

Slovenia a anuntat iesirea din gaoace a unui proteu de pestera (Proteus anguinus), o specie foarte rara, asteptand in aceste zile alte 20 de astfel de „nasteri” care, odinioara, erau dovada existentei dragonilor, relateaza AFP, preluata de Agerpres.https://www.youtube.com/watch?v=eeJxsGaasvsGazduite de un acvariu din Pestera de la Postojna, una dintre cele mai mari din Europa, ouale de proteu sunt observate din luna ianuarie cu o camera cu infrarosii, starnind interesul comunitatii stiintifice si al intregii tari.Acest animal acvatic si cavernicol de 35 cm, care traieste exclusiv in apele grotelor carstice din regiune, era considerat odinioara o „larva” de dragon.Pentru locuitorii din imprejurimi, care vedeau protei cand apele ii purtau afara din pesteri, „era clar ca era vorba despre pui de dragon si nimeni nu indraznea sa patrunda in aceste grote”, aminteste cercetatorul Saso Weldt.Aflat pe lista rosie a Uniunii internationale pentru conservarea naturii, proteul ramane un animal fara egal pe planeta.”Este cel mai mare animal cavernicol si cel mai mare pradator cavernicol din lume”, aminteste Saso Weldt. Daca se imputineaza microcrustaceele cu care se hraneste, „el poate sa reziste fara sa manance timp de zece ani si traieste pana la o suta de ani”.Venirea pe lume a urmatorilor pui are un caracter exceptional, cu atat mai mult cu cat femela proteu nu depune oua decat la intervale de „sase pana la zece ani”, iar aceste oua au fost depuse in acvariu. „Nimeni nu a gasit vreodata oua de proteu in natura”, subliniaza cercetatorul.Oamenii de stiinta vor avea bucuria de a urmari indeaproape cresterea proteilor, care au nevoie de zece pana la 15 ani pentru a atinge talia adulta.Proteul are inca de la iesirea din gaoace un puternic simt al mirosului, unul dintre cele mai dezvoltate din regnul animal, indispensabil pentru a-si gasi hrana in conditii de intuneric.Introdus cu titlu experimental in unele pesteri carstice din Franta, proteul traieste doar in Slovenia si in unele regiuni vecine din Croatia si din Bosnia-Hertegovina.Ljubljana a facut din el un simbol national, punandu-l in 1991 pe moneda nationala, tolarul.”Este dovada vie ca trebuie sa fie protejata calitatea apelor. Daca acestea isi pierd puritatea, proteul si toate speciile care traiesc in apele pesterilor carstice pot disparea”, sustine Saso Weldt.