Din cuprinsul articolului
Imagini rare din Parcul Natural Apuseni au fost surprinse în cadrul unui film documentar, realizat de reprezentanții ariei protejate, prin intermediul căruia sunt surprinse mai multe animale așa cum sunt ele, în mediul lor natural.
Filmului documentar și-a propus să scoată în relief viața mamiferelor mari care locuiesc în cadrul parcului.
Parcul Natural Apuseni are o suprafață de peste de peste 75.000 ha
Parcul este cunoscut prin faptul că deține o frumusețe aparte dată de peisajul carstic. Varietatea peisagistică în care se regăsesc o faună și o floră deosebit de bogate este oferită de cheile, cascadele, peșterile, avenele, dolinele, văile seci, platourile carstice, cât și izbucele.
Imagini rare din Parcul Natural Apuseni au fost surprinse în cadrul unui film documentar, făcut cu ajutorul unui proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020. În cadrul filmului sunt prezentate animale precum urși, râși, capre negre, vidre, lupi sau cerbi, potrivit stiridecluj.ro.
Conviețuiesc peste 1.300 de specii de animale
Dintre aceste specii de animale, aproximativ 150 sunt protejate, iar în ceea ce privește flora, aceasta este alcătuită din peste 1.550 de specii de plante, din care aproape 100 sunt și ele protejate. De asemenea, în parc se găsesc 29 de habitate, dintre care 6 prezintă măsuri de protecție și conservare la nivel european.
Munții Apuseni adăpostesc cel mai mare carst împădurit din România, ce ascunde aproximativ 1.500 de peșteri, multe dintre acestea fiind în topul speologic național și internațional.
Aici se află cel mai înalt portal de peșteră din țară (Cetățile Ponorului) și cel mai mare ghețar subteran din lume (Ghețarul Scărișoara). Lista de superlative poate continua cu cea mai labirintică peșteră (Hodobana), cea mai adâncă peșteră submersibilă (Izbucul Tăuz) și cel mai adânc lac subteran (Peștera Zgurești), conform romaniasalbatica.ro.
Totodată, frumusețea parcului nu este data doar de peisajul carstic, ci și de satele moților, aflate la peste 1.400 de metri, care încă se bucură de tradițiile și obiceiurile strămoșești. Un exemplu în acest sens este satul „temporar” Tomnatic, situate la cea mai mare altitudine din România, de peste 1.500 de metri. De remarcat este și faptul că unele dintre cele mai vechi trasee din parc datează încă din anii 1900.